Lipsa de muncitori, creditele ipotecare scumpe și restul efectelor continue ale Brexitului afectează profund economia Marii Britanii.
Regatul Unit a ajuns să aibă cea mai slabă economie din G7 (adică mai slabă comparativ cu Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Statele Unite ale Americii), în ciuda faptului că, înainte ca Brexitul să intre oficial în vigoare, țara se afla prin fruntea listei.
Damning analysis from @BBCNews on three years of Brexit on UK economy. Lowest growth in trade vs G7, major drop in investment, loss of EU workers causing deficits in key sectors, and only G7 country to still have far lower GDP than pre-pandemic. #BrexitMakesYouPoorer pic.twitter.com/YzbglmJNsx
— Peter Williams ???????? #FBPE (@petercrwilliams) January 30, 2023
Paul Johnson, directorul Institutului pentru Studii Fiscale, a spus că există factori speciali care împiedică creșterea economică în Regatul Unit, ca răspuns la avertismentul Fondului Monetar Internațional că economia Marii Britanii se va micșora cu 0,3% în 2023.
This is just growth (or rather contraction). Trade, investment and jobs have diminished too. We’re the only G7 economy not predicted to expand. Behold ‘The Brexit Dividend’. pic.twitter.com/XhrAWOVExC
— Martin Murray (@DrMartinMurray) January 31, 2023
Fondul Monetar Internațional a avertizat și asupra faptului că Marea Britanie va avea singura economie din G7 care va scădea anul acesta.
Paul Johnson, directorul Institutului pentru Studii Fiscale, a spus că există factori speciali care împiedică creșterea economică în Regatul Unit, ca răspuns la avertismentul Fondului Monetar Internațional, scrie The Guardian.
Johnson a spus că alte țări nu sunt afectate în aceeași măsură ca Marea Britanie de lipsa forței de muncă – identificată de FMI ca un factor care împiedică creșterea economică în Marea Britanie. Johnson a spus că forța de muncă din Regatul Unit are cu jumătate de milion de oameni mai puțini decât înainte de pandemie, ca urmare a pensionării anticipate și a numerelor reduse de imigranți din UE.
„Asta nu afectează nicio altă țară din Europa... Aceasta este o provocare specială pentru noi”, a spus directorul IFS. „Provocările continue ale Brexitului” și impactul rapid al ratelor mai mari ale dobânzilor asupra costurilor ipotecare au fost, de asemenea, niște factori, a adăugat el.
Pe măsură ce Regatul Unit a ieșit din piața unică și din uniunea vamală, în 2021, companiile care tranzacționează cu UE s-au confruntat cu noi reguli, noi documente în plus și noi controale pentru unele mărfuri.
Acest lucru a stârnit temeri cu privire la ceea ce s-ar întâmpla cu comerțul de 550 de miliarde de lire sterline dintre Regatul Unit și cel mai apropiat partener comercial al său.
A existat o scădere inițială a cantității exportate de Regatul Unit în UE. Odată rezolvate problemele inițiale, volumele comerciale și-au revenit la niveluri de dinainte de pandemie, potrivit cifrelor oficiale. Dar s-ar putea argumenta puternic faptul că comerțul ar fi crescut mai mult dacă nu ar fi fost Brexitul.
Când Camerele de Comerț britanice au chestionat recent 500 de firme, mai mult de jumătate dintre ele au spus că încă se confruntă cu dificultăți de adaptare la noul sistem. Este posibil ca birocrația să fi descurajat unii mici exportatori. Un studiu al clasificărilor vamale arată că varietatea mărfurilor pe care Marea Britanie le exportă s-a diminuat drastic.
Este o poveste similară și pentru importuri - volumele au revenit la nivelurile de dinainte de pandemie. Dar cercetătorii de la London School of Economics subliniază că prețul alimentelor importate din UE - precum roșiile sau cartofii - a crescut, poate cu până la 6% în 2020 și 2021. Asta a fost înainte de recenta creștere a inflației.
Pe de altă parte, acest lucru a făcut mai ușor concurența producătorilor interni de alimente; economiștii spun că este posibil să fi avut un impuls de 5 miliarde de lire sterline.
Cu toate acestea, imaginea de ansamblu este cea care atrage mai mult ochii.
Majoritatea națiunilor au văzut că comerțul internațional se prăbușește în apogeul pandemiei. De atunci, restul țărilor din G7 au văzut cum comerțul, în comparație cu dimensiunea economiilor lor, a revenit într-un mod care nu s-a întâmplat în Marea Britanie, transmite BBC.
So Stephen, you’re saying the lockdowns are responsible for all our new trade barriers and the worst growth in the G7, which is nothing to do with Brexit?
— Bill Adams (@theworstbill) January 22, 2023
I wonder what happened to the UK in January 2021 that we haven’t recovered from? pic.twitter.com/ZZSnMcDn12
Cât de mult aleg companiile să cheltuiască pentru fabrici, formare, echipamente și tehnologia britanică este, de asemenea, afectat de relația Marii Britanii cu UE.
Dar investițiile au stagnat de la referendumul din 2016 încoace, deoarece întreprinderile rămân precaute cu privire la perspectivele economice. Investițiile nu au fost grozave nici înainte de 2016, dar dacă și-ar fi continuat tendința de dinainte de referendum, analiza grupului de reflecție „UK in a Changing Europe” sugerează că ar fi putut fi cu aproximativ 25% mai mari decât sunt acum.
Economiștii discută despre cum să explice acest decalaj. Unii – inclusiv Fondul Monetar Internațional – au sugerat că incertitudinea în jurul Brexitului, inclusiv problema nerezolvată a Protocolului cu Irlanda de Nord, au descurajat cel puțin unele cheltuieli. Sir Richard Branson se numără printre șefii de afaceri care au sugerat că costul birocrației Brexit i-ar împiedica să investească în Regatul Unit.
Grupul pro-Brexit, Briefings for Business, susține că cifrele sunt înșelătoare și că nu există dovezi ale unei lovituri legate de Brexit a investițiilor.
În cele din urmă, însă, lipsa investițiilor este evidentă și înseamnă că Marea Britanie este o economie mai puțin eficientă, cu venituri mai mici decât ar fi putut avea.
Ieșirea din UE a însemnat, de asemenea, modificări ale regulilor privind libera circulație a forței de muncă și introducerea unui nou sistem de imigrare, ceea ce a provocat nemulțumiri.
Directorul executiv al lanțului de modă Next, Lord Wolfson și șeful Wetherspoons, Tim Martin, au susținut ambii Brexitul, în 2016 - dar ambii au cerut Regatului Unit să primească mai mulți lucrători.
Un studiu realizat de think tank-urile Center for European Reform și UK in a Changing Europe sugerează că în Marea Britanie există cu 330.000 de lucrători mai puțini ca urmare a Brexit-ului. Aceasta poate fi doar 1% din forța de muncă totală - dar sectoare precum transportul, ospitalitatea și comerțul cu amănuntul au fost deosebit de puternic afectate.
Lipsa lucrătorilor a dus la lipsuri și a dus la creșterea cheltuielilor pentru clienți.
Unii comentatori susțin că aceste constrângeri vor convinge companiile să sporească abilitățile personalului și să investească mai mult.
Între timp, în sectorul serviciilor financiare, s-ar putea să fi fost pierdute 7.000 de locuri de muncă, potrivit unui raport al Camerei Comunelor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News