Impactul bugetar al reformei fiscale propuse de Ciolacu. Cât ne va costa din PIB

Cu un impact bugetar de cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de majorarea plafonului neimpozabil pentru pensii, această reformă reprezintă un element crucial în reducerea deficitului bugetar și alinierea la cerințele Uniunii Europene.

Planul fiscal vizează creșterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cu un impact bugetar estimat la minimum 1,1% pentru 2025, și continuarea îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare începând cu 2026, ceea ce va aduce un plus de 0,5% din PIB anual. Aceste măsuri sunt esențiale pentru creșterea fondurilor colectate și pentru alinirea la valorile similare înregistrate în alte state europene.

Reforma se concentrează și pe stimularea unei creșteri economice durabile și pe atragerea de investiții. Documentul precizează: „Asigurarea unui sistem fiscal care contribuie la stimularea creşterii economice sustenabile a României, atragerea de investitori, crearea de locuri de muncă şi o dezvoltare economică sustenabilă pe termen lung” este unul dintre pilonii esențiali ai acestei reforme. De asemenea, măsurile propuse se aliniază jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv pentru simplificarea și debirocratizarea sistemului fiscal, asigurând un cadru fiscal transparent și predictibil pentru contribuabili.

Măsuri pentru îmbunătățirea colectării

Pentru a asigura o conformare fiscală crescută, Ministerul Finanțelor propune reguli de impozitare clare și măsuri de reducere a optimizării fiscale, fenomen care afectează veniturile bugetului de stat. „Simplificarea şi debirocratizarea sistemului fiscal prin stabilirea unor reguli de impunere simple şi clare pentru a asigura conformarea voluntară, dar şi pentru a elimina pe cât posibil optimizarea fiscală”, subliniază documentul, insistând asupra importanței unui cadru clar și echitabil.

În mod particular, planul vizează măsuri stricte pentru a evita transferurile de profituri către alte jurisdicții fiscale, donațiile și sponsorizările utilizate în scopuri de optimizare fiscală și cheltuielile care nu sunt direct legate de activitatea operațională. Se dorește reducerea „artificiilor” legale prin care unele companii își deduc cheltuieli nelegitime sau își reduc în mod nejustificat veniturile impozabile, practici ce contribuie la inechități fiscale între contribuabili.

Un alt obiectiv important este corelarea măsurilor fiscale cu nevoile specifice de finanțare ale bugetului public, pentru a susține cheltuielile de dezvoltare și modernizare. În acest context, Planul prevede ajustarea impozitelor și taxelor pentru a acoperi necesitățile de investiții și pentru îmbunătățirea calității cheltuielilor publice, inclusiv în domenii esențiale precum educația, sănătatea și infrastructura publică.

În ceea ce privește cotele de impunere, documentul propune o aliniere graduală a principalelor taxe și impozite la nivelul standardelor europene, pentru a crește eficiența colectării și pentru a asigura o competitivitate echitabilă la nivelul UE. Ajustările specifice ale deducerilor pentru impozitul pe venit vor ține cont de nivelul de venit al contribuabililor, astfel încât să existe o corelare între capacitatea de plată și nivelul real al veniturilor.

Planul introduce, de asemenea, mecanisme moderne pentru gestionarea redevențelor și a resurselor naturale. Ministerul Finanțelor va ajusta sistemul de stabilire a redevențelor și va implementa noi instrumente pentru o administrare eficientă a resurselor publice și a patrimoniului natural al României, o măsură necesară pentru a asigura un randament optim din exploatarea resurselor minerale și naturale.

Etapele de implementare

Implementarea reformei va fi realizată în patru etape, prima dintre acestea fiind elaborarea unor scenarii de reformă fiscală de către Banca Mondială. „Scenariile de reformă fiscală propuse de Banca Mondială, în Q1 2025, vor cuprinde un ansamblu de măsuri fiscale specifice, prezentându-se cel puţin două variante alternative din care autorităţile publice vor decide varianta care va fi implementată începând cu luna aprilie 2025”, se arată în document. Astfel, vor fi evaluate diferite scenarii privind actualizarea bazei de impozitare, a facilităților fiscale și a regulilor de impunere, precum și revizuirea sistemului de accizare și a impozitării proprietăților imobiliare.

Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu, prezentat în dezbatere publică pe 16 octombrie și discutat cu reprezentanții mediului de afaceri pe 25 octombrie, vizează și extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani. Această perioadă extinsă va oferi guvernului un cadru mai flexibil pentru atingerea obiectivelor de consolidare fiscală și va permite adoptarea treptată a reformelor necesare pentru reducerea deficitului, estimat la 7,9% din PIB pentru anul 2024.

Ministerul Finanțelor urmează să transmită documentul Comisiei Europene, care și-a dat acordul de principiu pe această inițiativă. Acest sprijin european este esențial pentru atingerea obiectivelor de reformă, România angajându-se astfel să respecte standardele de fiscalitate și sustenabilitate economică stabilite la nivel comunitar.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News