Elena Mateescu, directorul general al ANM, a vorbit despre încălzirea globală și impactul acestui fenomen.
Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, a explicat într-un interviu pentru DC NEWS impactul încălzirii globale.
"Încălzirea globală a dus la topirea calotelor glaciare și ar fi trebuit să ne așteptăm la mai multă apă, la ploi, în sistemul global, pentru că au fost eliberate cantități uriașe. Nu ne putem imagina ce volum de apă a fost eliberat prin topirea gheții din Groenlanda, din Antarctica... și, dacă ne gândim la ridicarea nivelului mării, nu va urca marea așa ca într-o chiuvetă, vor fi ploi care vor răspândi apa", a spus jurnalistul Val Vâlcu.
"Sub acest aspect, percepția este cu totul diferită pentru că, într-adevăr, încălzirea globală în emisfera nordică și mai ales în ceea ce privește topirea ghețarilor conduce la un volum mai mare de apă, însă sistemul climatic este unul complex și iată că emisfera nordică devine din ce în ce mai caldă, inclusiv în această parte a globului.
Temperaturi neobișnuite pentru anotimpul de vară sau anotimpul de iarnă se înregistrează, în ultimii ani, și confirmă practic fenomenul încălzirii globale, ceea ce înseamnă impact asupra evoluției condițiilor climatice. Cu siguranță, se evidențiază la nivel local sau regional. România nu face excepție. Dacă luăm în considerare perioada în care ne aflăm și vorbim de stratul de zăpadă aproape inexistent. Vorbim doar de câteva masive montane. Acolo, într-o lună decembrie, ar trebui să consemnăm un strat de zăpadă semnificativ și în zonele mai joase de relief.
La acest moment, stratul de zăpadă este prezent doar la altitudini mai mari de 1800 de metri - vorbim de Omu, unde avem 40 de centimetri, vorbim de Bâlea Lac, unde avem un strat de 25 de centimetri sau Căliman, unde stratul măsoară 40 de centimetri. În restul masivelor, avem strat de zăpadă sub 10 centimetri. Și, așa cum spuneam, în zonele mai joase de relief zăpada încă se lasă așteptată. Să vedem, cel puțin de la jumătatea lunii ianuarie, cum vor evolua lucrurile, pentru că, cel puțin până în jurul datei de 15 ianuarie, se păstrează semnalul unui regim de temperaturi mai calde decât în mod obișnuit, ceea ce ar fi corelat și cu posibilitatea ca precipitațiile să fie predominant sub formă de ploaie, inclusiv mixte în zona montană.
Așadar, vom actualiza fiecare informație, astfel încât gradul de acuratețe, cel puțin pe termen lung, pentru o lună, să fie semnificativ și, nu în ultimul rând, prognozele pe termen scurt și foarte scurt care să surprindă și fenomenele meteorologice extreme, mai ales că luna decembrie nu a făcut excepție de la ceea ce a însemnat amplitudinea termică semnificativă de la o zi la alta. De la valori de 20 de grade cu plus, am trecut la valori negative, astfel încât, în condițiile în care am avut și intensificări ale vântului, temperaturile resimțite au fost unele foarte coborâte.
Am înregistrat și în luna decembrie, până în prezent, cele mai coborâte valori - de până la -18, -20 de grade - în zona montană înaltă, cu -7 în capitală. Acestea sunt valorile cele mai coborâte, cel puțin până în prezent, din această iarnă", a explicat Elena Mateescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu