Implementarea PNRR, în aer din cauza Guvernului. Daniel Dăianu: România ar putea să returneze fonduri. Rată de absorbție sub 20%

Academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, atrage atenția în legătură cu implementarea măsurilor de reformă și investiții din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Numai faptul că jaloanele privitoare la guvernanța companiilor de stat nu au fost îndeplinite ar putea atrage după sine pierderi de peste 1 miliard de euro.

Cu alte cuvinte, președintele Consiliului Fiscal sugerează faptul că Guvernul, prin numirile făcute de ministerele de resort la diferite companii de stat, a blocat îndeplinirea jaloanelor din PNRR privitoare la guvernanța acestora, fapt ce atrage după sine pierderi de 1,1 miliarde de euro.

„Prin intermediul planului Next Generation EU, România a primit alocări financiare semnificative: 12,1 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. La acestea s-au adăugat 1,4 miliarde de euro din REPowerEU, ceea ce aduce totalul sumelor alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) la 28,5 miliarde de euro. În cadrul acestui mecanism, România a beneficiat de prefinanțări în valoare de 4,1 miliarde de euro, dar a reușit să obțină aprobarea Comisiei Europene (CE) doar pentru primele două cereri de plată, în sumă totală de 5,3 miliarde de euro.

Implementarea măsurilor de reformă și investiții din PNRR se confruntă cu dificultăți majore și întârzieri semnificative. În acest context, toate jaloanele și țintele, inclusiv cererile de plată aferente, trebuie finalizate până în august 2026. Nerealizarea acestora ar putea duce la pierderi sau chiar returnarea unor fonduri. Cererea de plată nr. 3, în valoare de 2 miliarde de euro (excluzând prefinanțările), a fost transmisă cu întârziere, abia în decembrie 2023. Deși aceasta a fost aprobată preliminar de CE în octombrie 2024, până în ianuarie 2025 nu se primise încă avizul de plată din partea Comitetului Economic și Financiar.

Având în vedere că unele jaloane referitoare la guvernanța companiilor de stat au fost considerate neîndeplinite sau parțial îndeplinite, există riscul suspendării parțiale a plății, estimată la aproximativ 1,1 miliarde de euro, până la comunicarea deciziei oficiale a CE“, a explicat Dăianu în ședința Consiliului Fiscal de sâmbătă.

Dăianu: România ar putea să returneze o parte din fonduri

El arată că România ar putea chiar să returneze din fondurile primite, dacă jaloanele și țintele nu vor fi finalizate până la jumătatea anului viitor, rata de absorbție a fondurilor din PNRR fiind în prezent sub 20%.

„Excluzând din cele 9,4 miliarde de euro executate până la 31 decembrie 2024 suma de 1,1 miliarde de euro aferentă cererii de plată nr. 3 nevalidată de CE, precum și diferența estimată de 2,7 miliarde de euro pentru prefinanțările neutilizate, rata de absorbție efectivă a fondurilor PNRR se situează sub 20%. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, în 2024, cu excepția unei prefinanțări de 288 de milioane de euro aferente REPowerEU, nu s-au înregistrat plăți din partea CE, în contrast cu cele 3,6 miliarde de euro programate de Ministerul Finanțelor pentru acest an.

În contextul economic și politic actual, marcat de riscuri majore și tensiuni geopolitice, ratele scăzute de absorbție a fondurilor europene din cadrul CFM 2021-2027 și PNRR afectează corecția macroeconomică și procesul de consolidare fiscală prevăzut în Planul Bugetar-Structural Național. De asemenea, sunt influențate realizarea reformelor structurale și implementarea programelor de investiții, posibilitatea de a contracara încetinirea creșterii economice și de a atenua dezechilibrele financiare interne și externe, inclusiv valutare. În acest sens, menținerea ratingului de țară în clasa „investment grade” este esențială pentru susținerea necesităților de finanțare a deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice la costuri rezonabile.

Este important de menționat că PNRR nu este repetabil și că următorul CFM nu va mai fi la fel de generos cu România, având în vedere dificultățile economice ale Uniunii Europene și provocările enorme cu care se confruntă. România trebuie să valorifice la maximum fondurile europene disponibile prin actualul CFM și PNRR“, a explicat Daniel Dăianu.

Daniel Dăianu: Venituri mai mici decât cele prevăzute în proiectul de buget

În continuarea celor de mai sus, Daniel Dăianu mai precizează că Consiliul Fiscal (CF) estimează venituri mai mici decât cele prevăzute în proiectul de buget, iar ținta de deficit de 7% pentru acest an este una „ambițioasă“, țara noastră având „cele mai scăzute venituri fiscale din UE“.

„- România face parte din cele opt state membre ale UE care sunt sub incidența procedurii de deficit excesiv, având cel mai mare dezechilibru bugetar. Este totuși un progres faptul că s-a ajuns la un acord cu Comisia Europeană pentru ca ajustarea macroeconomică (a deficitului bugetar) să fie realizată pe mai mulți ani, având în vedere complexitatea reformelor și magnitudinea corecției necesare – de la un deficit de peste 9% din PIB, din cauza recalculării pensiilor, la sub 3% din PIB.

- În noiembrie 2024, Consiliul a aprobat Planul Bugetar-Structural (PBS) al României.

- Într-un context internațional marcat de fragmentarea sistemului global, intensificarea protecționismului și multiple crize (pandemia, criza energetică, schimbările climatice, războiul din Ucraina), economiile UE au fost afectate. Accesul mai dificil la finanțare pentru statele cu deficite mari crește riscurile pentru România, care se află într-o poziție economică vulnerabilă.

- Draftul de buget pentru 2025 include măsuri pentru inversarea tendinței de creștere a deficitului bugetar, nu doar pentru respectarea PBS, ci și pentru prevenirea retrogradării riscului suveran al României la „junk”. În acest context, costurile împrumuturilor României sunt cele mai ridicate din UE.

- Ținta de deficit de 7% pentru 2025 este una ambițioasă și presupune măsuri pe partea de cheltuieli și venituri. România are cele mai scăzute venituri fiscale din UE, iar corecția macroeconomică este necesară și pentru reducerea deficitului de cont curent și presiunea asupra monedei naționale.

- Resursele europene trebuie utilizate pentru a atenua impactul contracției absorbției interne. Alocarea de resurse pentru investiții în infrastructură, tranziția energetică și dezvoltarea producției de bunuri și servicii exportabile va sprijini consolidarea economică.

- Analiza dinamicii economice și prognozele pentru 2025 sugerează o traiectorie plauzibilă pentru PIB, inflație și piața muncii.

- Execuția bugetară a anului 2024 indică un deficit cash de 8,65% din PIB, mult peste ținta inițială de 5%. Cheltuielile suplimentare, multe dintre ele de natură permanentă, complică procesul de corecție.

- Construcția bugetară pentru 2025 include o țintă de deficit de 7,04% din PIB, un efort semnificativ de ajustare față de 2024, mai ales având în vedere impactul recalculării pensiilor.

- Măsurile de corecție bugetară adoptate trebuie să oprească adâncirea deficitului și să îl reducă considerabil.

- Consiliul Fiscal (CF) nu poate lua în considerare veniturile ipotetice generate de o colectare mai bună de către ANAF și estimează venituri mai mici decât cele prevăzute în proiectul de buget.

- CF a identificat un necesar suplimentar de alocări pentru cheltuielile cu bunuri și servicii și dobânzi, precum și riscuri suplimentare legate de cheltuielile cu personalul și asistența socială.

- O colectare mai eficientă a veniturilor fiscale și o ajustare suplimentară a cheltuielilor ar putea aduce deficitul bugetar la ținta de 7% din PIB“, a mai transmis Daniel Dăianu, la ședința Consiliului Fiscal de pe 1 februarie 2025.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News