EXCLUSIV  În caz de cutremur în România: Câte clădiri riscă să cadă la un nou cutremur de 7.4 grade pe scara Richter și diferența majoră între clasa I și clasa II de risc seismic

Cătălin Podaru, CEO Leviatan Group, Beatrice Băluță-Siclitaru, Șef Departament Arhitectură și Răzvan Aurelian Munteanu, Director Executiv în Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic  (AMCCRS), au fost invitați la DC News unde au vorbit despre consolidarea clădirilor din București expuse riscului seismic, folosind tehnologii moderne de ultimă generație.

În cadrul emisiunii, Răzvan Munteanu a fost întrebat și despre numărul de clădiri cu risc seismic din București, precum și riscul de prăbușire. 

Există așadar mai multe catalogări, cum ar fi: risc seismic de gradul I, de gradul II sau gradul III.

Directorul AMCCRS a explicat: 

„Clădirile sunt metaforic precum oamenii. Cu cât sunt mai afectate de trecerea timpului, cu atât nevoile sunt mai mari și mai diferite. Pentru a știi care e tratamentul pe care să îl dăm, trecem întâi printr-un proces de diagnosticare și de prescriere a unui tratament. Această etapă este extrem de importantă și se întâmplă în prima fază a proiectării și pregătirii proiectului. Apoi urmează implementarea tratamentului și ajungem la execuție. Azi există 160 de imobile pe care le avem în etape de pregătire, diagnosticare pentru a implementa tratamentul. Sunt aproximativ 20.000 de clădiri vulnerabile iar pentru 487 avem date care rezultă că sunt încadrate în clasa I de risc seismic.

Asta înseamnă că în cazul unui cutremur similar al celui din Vrancea cele încadrate în risc seismic I sunt în pericol de prăbușire. Cu siguranță ele nu vor mai putea fi locuite. Mai avem, vă dau cifre din memorie, undeva la 380 de clădiri încadrate în calsa risc seismic II. În cazul unui cutremur similar, teoretic în cazul unui cutremur similar nu ar trebui să fie pierderi de vieți omenești, dar vor suferi degradări majore. Și în cele din urmă avem clasa de risc seismic III care nu pune probleme mari. Toate clădirile noi ar trebui să fie în clasa de risc seismic IV”, a explicat directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic  (AMCCRS).

Cum se realizează consolidarea tehnică a clădirilor pentru siguranță seismică

În cadrul emisiunii, Cătălin Podaru a vorbit despre consolidarea clădirilor, explicând că aceasta începe cu întărirea structurii, adaptând soluțiile de intervenție în funcție de tipologia și perioada construcției. Procesul de consolidare presupune decopertarea clădirii până la nivel structural, aplicând soluții precum cămășuieli, soluții metalice sau tehnologii moderne, cum ar fi fibrele de carbon (FRP), pentru a asigura o consolidare eficientă și funcțională.

„Ce înseamnă o consolidare a unei clădiri, a unui bloc, din punct de vedere tehnic? Mulți au impresia că e poate o reabilitare termică, ceea ce nu e.", a spus Tudor Curtifan, redactor-șef Defense România.

„În primul rând, consolidarea pleacă de la partea structurală pentru că e o zonă importantă și, în funcție de tipologiile de structuri și de tehnicile de construcții din anumite perioade, soluțiile de intervenție trebuiesc adaptate astfel încât să fie și corect consolidate, dar să rămână și, din punct de vedere funcțional, încă utile.

Consolidarea, dacă ar fi să ne imaginăm că avem proiectul și trebuie să facem o intervenție de consolidare, clădirea trebuie cumva decopertată până la nivel de structură, fie că vorbim de ziduri structurale, fie că vorbim de elemente de beton, cadre - există și sisteme duale - și acolo vii să aplici, fie că faci cămășuieli, fie că faci anumite soluții cu soluții metalice sau chiar și cu soluții mai moderne, FRP-uri, fibre de carbon care intervin puțin mai subtil.", a spus Cătălin Podaru.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News