În Franța, berea și combustibilul sunt produse prin reciclarea pâinii
Între criza economică și lupta împotriva risipei alimentare, francezii își schimbă și obiceiurile, dând o nouă viață unui produs emblematic: pâinea.
Cantitatea de pâine care rămâne nevândută în Franța este enormă, atât în supermarketuri, cât și în cele 33.000 de boulangerii artizanale ale țării. La fel se întâmplă în cazul familiilor care aruncă o cantitate considerabilă de pâine neconsumată. Aceste consumuri neglijente derivă și din obiceiul transalpin de a dori să mănânce pâine caldă și crocantă la fiecare masă. Fiecare persoană aruncă echivalentul a nouă baghete de pâine pe an, în timp ce brutarii aruncă până la 15% din producția lor zilnică. Este vorba de 50 de mii de tone de pâine pe an care ajung la gunoi.
Potrivit unei cunoscute firme de morărit, produsele din cereale reprezintă un sfert din toate deșeurile alimentare. Pentru a reduce risipa, brutarii macină din ce în ce mai mult pâinea nevândută și o transformă în pesmet. În plus, făina reciclată este folosită pentru a pregăti așa-numita ”pain d’hier et de demain” (pâinea de ieri și de mâine) sau pentru a crea diverse deserturi.
La acest punct de cotitură a contribuit și o inovație tehnică. Potrivit celor reconstruite de ziarul Le Monde citat de Agrifood, peste 250 de brutării au cumpărat un aparat numit ”Le Crumbler”, care costă în jur de 2 mii de euro, inventat de Franck Wallet, un inginer de 38 de ani din Bordeauxin. Mașina sa de tocat electrică îi permite să transforme 100 de kilograme de pâine într-o oră, creând ceea ce el numește o ”pulbere magică” pentru pâine, patiserie, biscuiți și aluat de pizza.
O altă metodă de recuperare vine și din Franța, cea aleasă de orașul Mulhouse, lângă granița cu Germania și Elveția, care în această vară a instalat recipiente special proiectate pentru depozitarea pâinii care urma să fie aruncată. Cantitatea de material recuperată a fost de așa natură încât municipalitatea, în loc să-l distribuie ca hrană pentru animale, a decis să-l trimită la depozitele unei companii locale pentru transformare în biocombustibil pentru centrale electrice. ”Pâinea învechită este transformată în metan și devine electricitate verde”, a declarat David Malas, un oficial al orașului pentru publicația Le Parisien.
Apoi sunt cei care folosesc pâinea pentru a produce bere. În sud-vestul Hexagonului, antreprenorul Thomas Lachaniette a început să colaboreze cu boulangeriile locale pentru a utiliza pâinea învechită pentru producția de beri artizanale numite Les Galopaintes.
Citește și:
Franţa va plafona la 15% creşterile de preţuri la energie şi gaze, în 2023
Decizia va costa statul 16 miliarde de euro (16 miliarde de dolari) şi va preveni dublarea facturilor gospodăriilor. De asemenea, persoanele vulnerabile vor fi sprijinite în continuare, aproximativ 12 milioane de gospodării urmând să beneficieze de un cec de până la 200 euro.
Noua plafonare a preţului gazului va intra în vigoare din ianuarie, iar pentru electricitate în februarie, a explicat Borne.
Miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că UE va propune măsuri de plafonare a veniturilor producătorilor de energie electrică care au costuri scăzute şi va forţa companiile care vând combustibili fosili să împartă profiturile pe care le fac de pe urma creşterii preţurilor energie. Măsurile au urma să genereze peste 140 miliarde de euro.
Deja Franţa a cheltuit miliarde de euro pe măsuri care să atenueze impactul creşterii preţurilor energiei pe piaţă.
Având cel mai mare număr de reactoare nucleare după Statele Unite, Franţa este mai puţin expusă decât ţările vecine la reducerea livrărilor de gaze ruseşti.
Operatorul de reţea RTE a apreciat: "Faţă de alte state europene, Franţa ar trebui structural să fie într-o poziţia mai puţin dificilă".
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
