În Germania, sunt necesare economii record de gaze pentru a face față crizei
Germania este țara europeană care va trebui să își reducă cel mai mult consumul conform planului Comisiei: în 8 luni va trebui să economisească echivalentul consumului anual a 5 milioane de familii de 4 persoane.
Germania va trebui să reducă consumul de gaze mai mult decât orice alt stat membru al UE pentru a atinge obiectivul convenit de reducere a consumului de metan cu 15% din august până în martie, a calculat DPA pe baza datelor Comisiei Europene.
Berlinul trebuie să găsească modalități de a economisi 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale între 1 august 2022 și 31 martie 2023, echivalentul consumului anual a 5 milioane de gospodării. Datorită nivelului ridicat al consumului de gaze, cea mai mare economie a UE va trebui să facă cele mai mari economii, aproape un sfert din reducerile totale.
Potrivit Europa Today, ministrul Economiei, Robert Habeck, a indicat că țara este deja pe cale să economisească 14-15% din gaze comparativ cu anul trecut. Habeck a adăugat că Germania va încerca să depășească pragul de 15%.
Președintele Federației Industriilor Germane (BDI), Siegfried Russwurm, a cerut Guvernului să accelereze măsurile de economisire a gazelor, avertizând că acele companii care încearcă să treacă de la gaze la petrol sunt încetinite de birocrație. Russwurm a cerut măsuri rapide, cum ar fi înlocuirea centralelor electrice pe gaz cu centrale pe cărbune.
”Nu aceasta este viteza de care are nevoie țara în gestionarea unei crize – a spus Russwurm – Germania se află în cea mai gravă criză energetică de la înființarea Republicii Federale. Întreprinderile și consumatorii privați trebuie să își facă partea pentru a preveni oprirea producției. Este o chestiune de hotărâre și viteză”, a declarat acesta.
Citește și:
Christian Lindner, ministrul german de Finanţe, cere încetarea folosirii gazului pentru producţia de curent electric
Ministrul german de finanţe, Christian Lindner, a cerut încetarea producţiei de energie pe bază de gaz natural, în contextul temerilor că Germania ar putea intra într-o criză a gazelor pe măsură ce Rusia îşi reduce livrările, relatează duminică agenţia DPA.
Trebuie să luăm măsuri pentru a evita o criză energetică, suprapusă peste criza gazelor. Gazul nu mai trebuie folosit pentru producţia de electricitate, a indicat Lindner în ziarul Bild am Sonntag.
El a cerut de asemenea ca centralele nucleare sigure şi prietenoase cu mediul să fie menţinute în exploatare în Germania până în anul 2024 dacă va fi nevoie şi a precizat că ministrul german al economiei, Robert Habeck, are prerogativele legale de a opri folosirea gazului pentru producţia de energie electrică.
Însă un purtător de cuvânt al acestuia din urmă a avertizat că o interdicţie completă a folosirii gazului pentru producţia de electricitate va conduce la o criză de energie şi la întreruperi de curent. Mai mult, a precizat acelaşi purtător de cuvânt, unele centrale electrice pot funcţiona numai pe gaz şi sunt esenţiale în susţinerea reţelei de alimentare cu electricitate. Dar se fac eforturi pentru a înlocui gazul în producţia de energie acolo unde este posibil, a mai spus acesta, citat de Agerpres.
Gazprom tot taie gazul spre Germania
Puternic dependentă de gazul rusesc, Germania se confruntă cu reduceri succesive ale livrărilor efectuate de compania rusă Gazprom, în timp ce Berlinul acuză Moscova că invocă pretexte pentru a justifica aceste reduceri ale volumului de gaz şi care sunt considerate de Germania de fapt represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse de UE în urma agresiunii ruse împotriva Ucrainei.
Gazprom a redus începând de miercuri volumul gazelor livrate prin conducta Nord Stream la 20% din capacitatea acesteia, amplificând astfel temerile că Germania nu va avea suficiente gaze la iarnă, cu efecte potenţial dezastruoase pentru industrie şi populaţie.
Germania caută în acest timp soluţii, cum ar fi repunerea în funcţiune a unor termocentrale pe cărbune. Pentru a ajuta această ţară, Comisia Europeană a cerut statelor UE să-şi reducă consumul de gaze cu 15% în perioada august 2022 - martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani. Primită nefavorabil de unele state membre, propunerea a fost în final inclusă într-un acord încheiat marţi la nivelul UE, care prevede însă că această reducere va fi deocamdată voluntară, iar dacă executivul comunitar va decide să devină obligatorie mai multe state membre vor beneficia de excepţii.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
