EXCLUSIV  În lumea în care aproape totul este "self-do", de ce ne supărăm pe supermarketuri?

Am văzut influenceri şi vedete care o critică, pe motiv că rămân casierii umani fără loc de muncă. Cu toate că, până la proba contrarie, companiile care implementează astfel de sisteme au spus că aceştia vor fi mutaţi pe alte departamente sau vor asigura asistenţă clienţilor care nu se pricep la scanare. 

Am văzut că ideea este criticată pentru că dispare umanitatea din proces. Că nu mai ai cu cine să vorbeşti, cu cine să faci o glumă. Sau că bătrânii nu se pricep la scanare. Sau că se vor forma cozi mari. De parcă acum treci printr-un magazin cu casieri umani în 2 minute... 

Dar problema nu e asta. Problema e că tehnologia nu e nouă şi nici nu a apărut în România zilele trecute. Sunt multe supermarketuri, mai mari sau mici, care au mai multe astfel de case decât cu personal uman. Şi aproape mereu sunt libere, pentru că procesul de scanare se desfăşoară din ce în ce mai repede, odată ce tehnologia a fost pusă la punct şi au fost eliminate cele mai multe erori. A mai rămas doar aprobarea de vârstă la alcool, lucru absolut necesar, dacă mă întrebaţi pe mine, şi câte unul sau două produse per magazin al căror cod de bare este greşit. 

Sunt chiar şi magazine unde scanarea produselor se face de către client printre rafturi, în timp ce se pun în coş sau în sacoşă, iar la casă doar se plăteşte. Şi de acolo a fost eliminat angajatul. În loc de 10 case cu 10 casieri, sunt poate 10 case rapide cu 2 angajaţi care asigură asistenţă. 

Dar problema nu e asta. Eu nu pot să nu mă întreb de ce ne supărăm pe supermarketuri, într-o lume în care facem aproape totul singuri. 

La benzinărie, ne punem singuri carburantul în rezervor, după care mergem să plătim. Ba chiar cred că pentru fiecare dintre noi ar fi mai util dacă am putea plăti direct la pompă, cu cardul, în loc să stăm la coadă cu cei care vor, pe lângă carburant, să mai achite o ciocolată, o cafea, un suc, un sandviş cald.

Toate oraşele sunt împânzite de spălătorii... self-service. Astfel, nu doar că ne spălăm singuri maşinile, ci mai şi plătim pentru asta. Iar dacă facem un calcul la interior + exterior făcut cu simţ de răspundere, preţul nu e cu mult mai mic decât la spălătoria auto clasică. Unde, însă, stăteam în aşteptare chiar şi câte o oră, pentru că erau puţini angajaţi. 

Ba mai mult, văd în Bucureşti şi, mai nou, şi în oraşul de baştină, Galaţi, service-uri auto... fără mecanici. Plăteşti o anumită sumă pentru o anumită durată de timp, închiriezi sculele şi platforma, şi îţi repari singur maşina. 

Şi avem şi acele sisteme de car-sharing în Europa. E drept că încă nu au ajuns în România, dar sunt ţări unde plăteşti ca să foloseşti o maşină pentru câţiva km, ca şi cum ai lua un taxi. Doar că o conduci tu, nu o conduce altul. 

Şi la toate astea nu s-a mai supărat nimeni. Nu s-a mai plâns nimeni de lipsa interacţiunii umane. În schimb, e toată lumea supărată că se scot casele cu personal uman din supermarket. Zău dacă înţeleg... 

*acest articol reprezintă o opinie

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News