„În nici un caz nu poate fi vorba de crimă”. Societatea Română de Terapie Intensivă respinge acuzațiile aduse medicilor de la Spitalul Pantelimon

Conducerea SRATI, reprezentată de prof. dr. Șerban Bubenek și dr. Dorel Săndesc, consideră că ancheta procurorilor este afectată de „o înțelegere incompletă a aspectelor medicale” implicate în caz și explică, prin intermediul comunicatului, care este modul corect de administrare a noradrenalinei, substanță esențială în gestionarea pacienților cu șoc refractar.

SRATI subliniază că, conform literaturii științifice și ghidurilor internaționale de practică medicală, noradrenalina este un vasopresor crucial în tratamentul stărilor de șoc, cu scopul de a menține o tensiune arterială medie (TAM) de cel puțin 65 mmHg. În cazurile în care această țintă nu este atinsă, situația este clasificată drept șoc refractar, care necesită creșterea temporară a dozelor de noradrenalină, uneori chiar la niveluri extrem de ridicate, sau asocierea cu alte medicamente vasopresoare.

În contextul acestor protocoale, reducerea treptată a dozei de noradrenalină la valorile recomandate de ghiduri devine necesară, deoarece dozele excesive cresc mortalitatea pacientului. În același timp, SRATI avertizează că neatingerea țintei de TAM pe o perioadă îndelungată prezice o mortalitate de 100%, subliniind astfel complexitatea și gravitatea cazurilor tratate.

În comunicatul SRATI se exprimă și regretul față de lipsa în România a unui grup de experți medicali acreditați de justiție, care să poată oferi sprijin și expertiză în cazuri de malpraxis sau alte situații complexe. Organizația face apel la colaborarea între medici și sistemul de justiție, pentru o analiză obiectivă și profesionistă a acestor cazuri, și își exprimă speranța că acest incident va stimula adoptarea unor reglementări legislative necesare, deja implementate în alte țări europene.

Comunicatul integral al Societății Române de Terapie Intensivă (SRATI)

„În lumina evidențelor din literatura științifică și a ghidurilor internaționale de bună practică medicală, NORADRENALINA (NA) este un medicament vasopresor folosit in stările de șoc in anumite doze recomandate, iar ținta terapeutică este menținerea unei tensiuni arteriale medii (TAM) de cel puțin 65 mmHg. În cazul in care nu se atinge ținta suntem în fața unui ȘOC REFRACTAR la tratamentul vasopresor și se acceptă creșterea temporară (ore) a NA chiar la doze mamut sau asocierea unui alt medicament vasopresor de linia 2. Dacă nici așa nu se atinge ținta se revine la doza recomandata de ghiduri pentru ca este dovedit că mortalitatea crește proporțional cu dozele exccesive de NA administrată. Pe de altă parte neatingerea țintei de TAM pe o perioadă de câteva ore, prezice o mortalitate de 100%.

Din datele puse la dispoziție de Parchet rezultă clar că este vorba despre o cunoaștere incompletă a laturii medicale a cazului și că de fapt era vorba de un pacient profund hipotensiv (TAM 33-45 mm.Hg) cu șoc refractar aflat sub doze mamut de NA (15-20 ml / oră!) la care s-a revenit la o doză recomandată (1 ml/oră). Deci în nici un caz NU poate fi vorba de crimă / omor cu premeditare.

Desigur, aceste argumente științifice trebuie integrate în ansamblul datelor medicale despre pacient (diagnostice de internare, complicații, patologii cronice coexistente, scoruri de severitate ale afecțiunilor, alte tratamente și intervenții, etc.) pentru o analiză medicală corectă și completă care să ofere organelor de justiție toate informațiile necesare pentru stabilirea adevărului.

Corpul medical își dorește colaborarea cu sistemul de justiție pentru o analiză comună, transparentă și profesionistă atât a malpraxisului cât și a unor astfel de cazuri și regretăm absența în România a unui grup de experți medicali acreditați de sistemul de justiție care să poată oferi expertiză magistraților. Poate acest moment extrem de neplăcut va face ca și în România să fie adoptate reglementările legislative absolut necesare, prezente în legislația majorității țărilor europene, referitoare la acest domeniu extrem de sensibil.

O asemenea abordare pe viitor va reduce emoția socială, senzaționalul și oroarea cu orice preț, neîncrederea în sistemul medical, demonizarea și implicit timorarea și demotivarea medicilor”, se arată în comunicatul SRATI.

Detalii suplimentare la dosar

Pe de altă parte, procurorii au oferit joi detalii suplimentare despre cazul pacientului decedat la Spitalul Sf. Pantelimon, susținând că cele două doctorițe din secția de Anestezie și Terapie Intensivă ar fi redus în mod deliberat și brusc doza de noradrenalină administrată unui pacient, ceea ce ar fi condus la decesul acestuia. Conform anchetei, pacientul în vârstă de 54 de ani, care fusese internat pe 17 martie și transferat la ATI pe 25 martie, a suferit o primă reducere a dozei pe 26 martie, urmată de o a doua reducere pe 4 aprilie, care i-a fost fatală.

Ancheta a mai dezvăluit că medicii ar fi redus doza de noradrenalină de la 20 ml/h la 1 ml/h, ceea ce a dus la un stop cardio-respirator și, în cele din urmă, la decesul pacientului. În acest context, procurorii au reținut cele două doctorițe sub acuzația de omor calificat, iar o asistentă medicală a fost acuzată de mărturie mincinoasă.

În urma scandalului izbucnit, avocatul Bogdan Bărbuceanu, reprezentantul celor două doctorițe, a declarat că acuzațiile aduse sunt o „mare eroare judiciară”. Avocatul susține că nu există dovezi care să ateste intenția medicilor de a provoca decesul pacientului și subliniază că actul medical nu poate garanta întotdeauna salvarea vieții, deoarece pacienții răspund diferit la tratamente și intervenții.

Avocatul a mai subliniat că „medicina nu este o știință exactă”, criticând panica indusă în rândul medicilor de terapie intensivă, care se tem acum să-și practice profesia din cauza riscului de a fi acuzați pe nedrept. Bărbuceanu a făcut un apel la o analiză echilibrată și la o expertiză medicală adecvată, pentru a preveni demonizarea nejustificată a personalului medical.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News