În octombrie, trecem la ora de iarnă 2021. Vom dormi mai mult cu o oră

Trecerea la ora de iarnă se face în noaptea de 30 spre 31 octombrie 2021, când ora 04:00 devine ora 03:00. Vom dormi mai mult cu o oră.

În urmă cu ceva timp, Comisia Europeană a propus renunțarea la ora de iarnă, dar până acum nu s-a luat nicio decizie în acest sens. Medicii susțin că schimbarea orei ne poate afecta destul de mult organismul. Copiii și vârstnici sunt cei care resimt cel mai puternic această schimbare.

Conf. univ.dr. Tudor Ciuhodaru explica, EXCLUSIV pentru DC Medical, de ce este periculoasă trecerea la ora de iarnă, chiar dacă înseamnă că dormim o oră în plus. Medicul ne învață și ce să facem ca să nu avem probleme!

„Majoritatea oamenilor se adaptează cu ușurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile. Particularitățile fizice și psihice individuale influențează, însă, modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienți ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecțiuni”, arată conf univ dr Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe. 

Riscul de infarct și cel de suicid

El spune că, chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră, „abia de luni se vor simți efectele”. „Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid”, punctează dr Ciuhodaru. El arată că, mai exact:

1.Riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;
2. Totodată crește riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi și la cei vulnerabilități psihoemoționale. 

„Toate acestea se întâmplă pentru că modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:

a) cardiovasculare manifestate prin variații ale tensiunii arteriale și variate tulburări de ritm cardiac;
b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolență), astenie, apatie, anhedonie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetență sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere și ideație suicidară.

Reamintim că sub aceasta simptomatologie se pot ascunde și alte cauze și de aceea este bine sa fiți evaluați corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic”, a explicat dr Tudor Ciuhodaru.

Totuși sunt lucruri pe care le putem face ca să evităm să avem parte de evenimente nefericite, arată medicul, conform DC Medical.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News