România este printre ţările în care există secţii de poliţie chineze ilegale. Potrivit organizaţiei neguvernamentale Safeguard Defenders, cu sediul în Europa, secţiile de poliţie sunt folosite pentru a hărţui criticii Partidului Comunist Chinez în străinătate, relatează site-ul de ştiri românesc Ziare, citat de BTA de la Sofia.
Organizaţia pentru drepturile omului Safeguard Defenders a documentat înfiinţarea a 48 de noi secţii de poliţie ale Serviciului Naţional de Poliţie Chinez în afara graniţelor ţării. Potrivit unui raport publicat în această săptămână, există 102 secţii în 53 de ţări din întreaga lume, inclusiv în România.
Cele mai multe posturi de poliţie noi au fost înfiinţate după 2016. Acestea au fost implicate în cel puţin 80 de cazuri în care cetăţenii chinezi au fost reţinuţi şi chiar au fost forţaţi să se întoarcă în China, unde au fost supuşi unor represiunii politice, conform Rador.
Primele secţii "pilot" ale poliţiei chineze au apărut la Milano în 2016, ca urmare a unui acord bilateral privind patrule comune ale poliţiei chineze şi italiene. Ministerul de Interne al Italiei a declarat atunci că este pentru prima dată când China trimite ofiţeri de poliţie în Europa şi că proiectul este menit doar să asigure siguranţa turiştilor chinezi.
România se află şi ea pe lista Safeguard Defenders, iar cel mai vechi acord încheiat este un memorandum între poliţia locală din satul Dobroeşti de lângă Bucureşti şi poliţia din oraşul Nantong, scrie Ziare. "Ştim că autorităţilor Partidului Comunist Chinez le place să ademenească autorităţile locale, care probabil nu sunt la fel de bine informate despre ceea ce se întâmplă", a declarat Laura Harth, director de campanie al Safeguard Defenders, pentru Europa Liberă.
În 2016, a fost semnat un memorandum în baza unui acord de înfrăţire între cele două localităţi. Dobroeşti este o localitate importantă pentru China, deoarece acolo funcţionează complexul comercial Dragonul Roşu şi există o mare comunitate chineză. Potrivit informaţiilor obţinute de Europa Liberă, memorandumul prevede repatrierea cetăţenilor chinezi care au comis infracţiuni, alături de aşa-zisul sprijin din partea poliţiei chineze în ceea ce priveşte o mai bună supraveghere şi intervenţie în cazurile de criminalitate organizată.
În 2018, o serie de reprezentanţi oficiali ai Nantong au vizitat satul Dobroeşti, iar presa locală a scris la acea vreme că ei sunt interesaţi de consolidarea cooperării şi dezvoltarea unor investiţii la scară largă.
Europa Liberă l-a contactat pe primarul de la Dobroeşti, Valentin Laurenţiu Condu, care a recunoscut protocolul semnat în 2016, însă susţine că acesta nu are nicio legătură cu informaţiile difuzate de Safeguard Defenders şi neagă că pe teritoriul satului ar exista o secţie ilegală de poliţie chineză.
Ieri, în faţa Primăriei Dobroeşti, organizaţia locală a partidului de opoziţie Uniunea Salvaţi România a organizat o conferinţă de presă pentru a solicita anularea acordului de înfrăţire între Nantong şi Dobroeşti şi a protocolului semnat între cele două secţii de poliţie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News