ÎNĂLȚAREA DOMNULUI 2014 este o sărbătoare creştină anuală care comemorează înălţarea la cer a Mântuitorului, la 40 de zile după Înviere (Paştele).
În 2014, Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Domnului la data de 29 mai. Înălțarea Domnului mai este cunoscută și sub numele de Ispas și marchează ziua în care ortodocșii se salută unul pe celalalt cu "Hristos S-a înâlțat!" și "Adevărat S-a înălțat!".
Sărbătoarea a fost menționată pentru prima dată de Eusebiu din Cezareea, în lucrarea "Despre sărbătoarea Paștilor" din anul 332 d.Hr.
În urma hotărârilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din anii 1999 si 2001, Înălțarea Domnului a fost consfințită ca Zi a Eroilor și ca sărbătoare națională bisericească. În această zi, bisericile românești din țara și din străinătate sărbătoresc pe toți eroii români care au căzut pe câmpul de luptă pentru credință, dreptate, întregirea neamului sau apărarea țării.
Obiceiuri, tradiții și superstiții
Ajunul Ispasului era numit în popor Hurdubaia Paștelui. Cei care se împărtășeau de Paște erau obligați să nu lucreze șase săptămâni (însă este puțin de crezut că cineva ținea acest obicei în condițiile începerii muncii câmpului), adică până de Ispas, deoarece se credea că împărtășania stă în ei în tot acest timp. Se mai spunea că din ajun încep să umble Ielele sau Rusaliile, niște spirite malefice care provoacă multe boli. În noaptea dinspre Ispas, fetele și flăcăii se adunau sub aluni, asta deoarece era credința că numai în această noapte înfloresc și, totodată, se scutură florile alunului. Florile acestea erau păstrate cu mare grijă, fiind foarte bune de leac și de dragoste.
Sărbătoarea se ținea de oamenii temători de grindină, De asemenea se credea că dacă vor lucra de Ispas vor ...căpia!
Întocmai ca la Paște, se mănâncă ouă roșii, pască și cozonac și miel.
De teama strigoilor și ielelor, casele, mormintele și biserica se împodobeau cu flori, frunze și crengi de alun, nuc, paltin sau leuștean.
Se poartă foi de nuc la brâu, pentru că și Hristos și-a pus când s-a înălțat. Se crede că cine moare de Ispas ajunge în cer. La Ispas se bat cu leuștean vitele, ca să se îngrașe. Se taie păr din vârful cozilor de la vite și se îngroapă într-un furnicar: " Să dea Dumnezeu să fie atâția miei și viței câte furnici sunt în acest furnicar! "
În ziua de Ispas nu trebuie să se dea foc și sare din casă; foc, pentru că tot anul vei avea huit, vor avea oamenii inima rea în casa ca focul; și sare nu se dă, pentru că laptele vacile nu vor avea smântână. Ce se seamănă după Ispas nu rodește .
Râșniță de faină
În ziua de Înălțarea Domnului, femeile care au în familie morți împart azime calde, ceapă verde și rachiu pentru sufletele morților, crezându-se că în această zi se înalță sufletele lor la cer și să aibă merinde de drum.
Femeile împart laptele dulce fiert cu păsat și se mai dă și o legătură de mături de pe câmp.
În aceste vremuri de cumpănă, să nu ne uităm eroii din cimitirele militare, din cimitirele de onoare, să mergem să depunem flori la monumente și să participăm la slujbele de pomenire.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu