Înălțarea Sfintei Cruci, 14 septembrie. Ce NU AI VOIE să faci și să mănânci AZI. Ce să faci pentru a avea NOROC

Sărbătoarea a fost instituită în urma a două evenimente importante: găsirea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos și Înălțarea Crucii în văzul poporului, pe 14 septembrie anul 335. În calendarul popular, ziua Înălțării Sfintei Cruci mai poartă denumirea și de Ziua Crucii, Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor și este considerată data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei. Iată ce se spune că nu ai voie să faci în această zi.

Înălţarea  Sfintei Cruci.  În această zi sărbătorim amintirea a doua evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:

- Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și înălțarea ei solemnă în fața poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie a anului 335.

- Aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în biserica Sfântului Mormânt  din Ierusalim.

Interzis la muncă

Potrivit tradiției, de Ziua Crucii se închide pământul și odată cu el se ascund și insectele, reptilele și plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară.

Nu este voie, în ziua Înălţării Sfintei Cruci, să se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile.

Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă. De asemenea, dacă ciorile se adună în gard, va cădea bruma.

Înălțarea Sfintei Cruci: Tradiții și obiceiuri

În popor, această sărbătoare se mai numește și Ziua Crucii și este considerată dată ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei. Conform tradiției populare, de ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele și plantele ce au fost lăsate la lumina în primăvară.

În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru că și în viitor gospodarul să se bucure de o recolta bogată. Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați că ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. în serile culesului, podgorenii fac focuri din vită uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică.

Pe 14 septembrie, la biserica se sfințesc busuiocul, mentă, maghiranul și cimbru, considerate plante magice. Acestea îi apară pe credincioși de diverse boli, dar veghează și asupra păsărilor și animalelor din ogradă.

Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciulița aduc belșug și spor în muncă.

În popor se crede că în această zi şerpii şi alte reptile încep să meargă în ascunzişurile subterane, unde vor hibernă până în primăvară următoare. În mediul rural, oamenii încă mai cred faptul că şerpii, înainte de a se retrage, obişnuiesc să se strângă mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi formează o mărgică numită „piatră nestemată", folosită pentru vindecarea tuturor bolilor. 

De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

In aceasta zi, in Bucovina se savarseau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De exemplu, oamenii atarnau in ramurile pomilor fara de rod vite de castraveti si cruci de busuioc sfintit crezand ca, in modul acesta, vor beneficia de rod bogat in toamna viitoare.

Potrivit tradiţiilor, de Înălțarea Sfintei Cruci, se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic) împreună cu un buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete, potrivit creștinortodox.ro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News