Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului spune că ”ororile din Mariupol” nu vor fi date uitării

"Ororile la care a fost supusă populaţia civilă" din portul ucrainean Mariupol, căzut în luna mai sub controlul forţelor ruse în urma unui asediu sângeros, "vor lăsa o urmă de neşters, inclusiv asupra generaţiilor ce vor veni", a declarat joi Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, informează AFP și Agerpres. 

"Între februarie şi sfârşitul lui aprilie, Mariupol era probabil locul cel mai sângeros din Ucraina", a spus ea în faţa Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU de la Geneva, prezentând un raport actualizat asupra situaţiei din acest port strategic, scena unor lupte feroce.

”Încălcări grave” ale drepturilor omului au avut loc în Mariupol

"Intensitatea şi întinderea luptelor, distrugerilor, (numărul) de morţi şi de răniţi sugerează puternic că încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar şi încălcări grave ale dreptului internaţional privind drepturile omului au avut loc" acolo, a adăugat Bachelet.

Ea a pus accent pe "părinţii care au trebuit să-şi îngroape propriii lor copii, pe persoanele care şi-au văzut prietenii sinucigându-se, familiile destrămate, toţi cei care au trebuit să părăsească un oraş drag fără a fi siguri că-l vor revedea" vreodată.

De asemenea, Michelle Bachelet a precizat că administraţia sa a stabilit deja că 1.348 de decese de civili, dintre care 70 de copii, au avut legătură directă cu luptele violente ce au distrus în mare parte oraşul. "Aceste morţi au fost cauzate de lovituri aeriene, de tiruri de tancuri şi de artilerie, precum şi de arme uşoare şi de calibru mic în timpul luptelor de stradă", a spus ea, recunoscând totodată că "bilanţul real al luptelor asupra civililor este probabil mai mare cu mai multe mii".

90% din clădirile orașului au siferit de pe urma războiului

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a estimat că până la 90% din clădirile de locuinţe din oraş au fost avariate sau distruse, în timp ce în jur de 350.000 de persoane au fost forţate să părăsească oraşul.

Situat la Marea Azov, care are ieşire spre Marea Neagră, portul Mariupol era, înainte de ofensiva rusă lansată pe 24 februarie, al doilea cel mai important port civil al Ucrainei după portul Odesa.

Kremlinul a anunţat cucerirea lui pe 21 aprilie, după lupte care au lăsat oraşul aproape complet distrus. Însă ultimii apărători ucraineni din acest oraş, baricadaţi în imensul complex siderurgic Azovstal, s-au predat abia o lună mai târziu, după aproape trei luni de lupte.

Ucrainenii dintr-un oraș sudic suferă orori de nedescris

Ucraina a acuzat armata rusă că a răpit locuitori din regiunea Herson, în sudul țării, și îi ține în "camere de tortură", relatează The Guardian, citat de Mediafax. 

”Potrivit informațiilor noastre, aproximativ 600 de persoane sunt reținute în subsoluri special amenajate, în camere de tortură, în regiunea Herson”, a declarat Tamila Tacheva, reprezentantul permanent al președinției ucrainene în Crimeea, într-un briefing.

Aproximativ 300 de persoane se află "în beciuri" în orașul Kherson, iar restul în alte localități din regiune, a declarat Tacheva, potrivit agenției de presă de stat ucrainene Ukrinform. Ei sunt deținuți în condiții inumane și torturați, spune Tamila Tacheva.

Cei reținuți sunt "în principal jurnaliști și activiști" care au organizat "mitinguri pro-ucrainene în Herson și în regiune" după ce trupele rusești au ocupat teritoriul, precum și prizonieri de război, a precizat Tacheva.

Unii ucraineni deținuți în regiunea Kherson, civili, dar și combatanți reținuți, au fost trimiși în închisori din Crimeea, a adăugat ea. Informațiile nu pot fi verificate în mod independent. Află mai multe informații AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News