Joi, la Sankt Petersburg, președintele Obama și președintele Putin se vor întâlni pentru a lămuri lucrurile: se întoarce sau nu omenirea la Războiul Rece.
Totul pornește, aparent, de la Siria. Aparent, deoarece așa-numita “Primăvară Arabă” din 2011 nu a produs nimic altceva decât mai multe crime, mai multe încălcări ale drepturilor omului și mai mult haos. Dictaturile laice au fost înlocuite de fundamentalismul islamic. În Siria, nu avem de-a face cu personaje pozitive. Un dictator, curtat intens de Occident până în 2011, a comis în ultimii doi ani crime îngrozitoare pentru a rămâne la putere.
De partea cealaltă, Al Qaida și-a găsit un nou câmp de bătălie, pus la dispoziție chiar de către americani. Întrebarea este de ce primele două puteri militare ale lumii, SUA și Rusia, sunt atât de interesate astăzi de Siria. Răspunsul ar putea să stea în interesele imediate ale celor două state, dar și în cele pe termen mediu. Astfel, Rusia lui Putin nu dorește pierderea porturilor sirine din Mediterană. Statele Unite îl vor înapoi pe agentul NSA Edward Snowden. Pe termen mediu, Rusia capitalistă dorește monopolul exporturilor de gaze către Europa, dorește o poziție de primă mărime în Orientul Mijlociu și un parteneriat special cu marile puteri economice ale lumii. Statele Unite, cu investiții enorme în armament, doresc să își păstreze poziția de singură superputere a lumii. Sigur că, din punct de vedere economic, în comparație cu Statele Unite, Rusia a rămas în continuare un pitic. În ecuație, jucând însă pe cont propriu, este însă și China, care a devenit deja a doua economie a lumii, urmând să devină chiar prima, începând cu 2020.
De la începutul crizei economice, lumea a fost îngrijorată de izbucnirea unui război global. Acest lucru părea imposibil. Cine cu cine să se mai lupte? Germania cu Franța, Rusia cu Germania, Rusia cu America, China cu Rusia. Suna aberant. Situația de acum 20-30 de ani părea că s-a schimbat fundamental. Și când colo, ce vedem: spionaj la nivel planetar, așa cum numai în filmele SF se putea imagina, spioni în carne și oase defectând la inamic, concentrări de nave de luptă în Mediterană. Sunt lucruri pe care nu le-am mai fi crezut posibile în urmă cu zece ani. Dintr-o prostie, din orgoliul unor lideri și ai celor din spatele lor, se poate ajunge la o catastrofă. Atunci când lumea agită armele, punând față în față nave, submarine, avioane, grupuri de comando, cea mai mică eroare poate provoca o catastrofă urmată de riposte.
Războiul Rece a avut o caracteristică care l-a împiedicat să devină unul fierbinte: descurajarea reciprocă. În toate conflictele de pe glob, Coreea, Vietnam sau țările africane, niciodată rușii și americanii nu s-au confruntat direct. Mereu au avut grijă să-și menajeze orgoliile. Să sperăm că și în cazul de față, se va proceda la fel, deși o confruntare ruso-americană și iraniano-saudită pe teritoriul Siriei ne va arunca înapoi cu 30 de ani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News