EXCLUSIV  Încălzirea locuințelor și traficul din marile orașe, principalii poluanți. PNCPA, angajament până în 2030: Ce se întâmplă cu centralele de apartament și mașinile din orașe

Răspunzând unei solicitări DCNews, Ministerul Mediului a transmis ce presupune Programul Național de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA), dar fără detalii concrete, pentru a putea înțelege exact ce se are în vedere, în contextul în care se transmite oficial că se dorește reducerea emisiilor până în 2030, iar încălzirea locuințelor și traficul din marile orașe ar fi principalii poluanți. Întrebați despre aceste aspecte și cum se dorește să se ajungă la ținta propusă, reprezentanții guvernamentali au transmis răspunsul de mai jos: 

Ce se întâmplă cu centralele de apartament

Reglementarea punctuală a centralelor de apartament și respectiv a mașinilor vechi nu face obiectul PNCPA, acesta fiind un program național care stabilește prioritățile de politică la nivel național pe sectoare de activitate care constituie surse cheie de emisii de poluanți atmosferici.

Astfel, în cadrul PNCPA, opțiunile de politică pentru îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor 2030 s-au axat pe poluanții atmosferici pentru care se estimează nerespectarea angajamentelor de reducere asumate și pe sectoarele care au o contribuție semnificativă la totalul emisiilor de la nivel național.

Pentru sectorul rezidențial principala sursă de emisii sunt arderile în sectorul rezidențial, care conform inventarului național de emisii de poluanți atmosferici au o pondere de ~82 % din totalul național de emisii de PM2,5.

În principal, emisiile de PM 2,5 provin din arderea biomasei (lemn de foc) pentru încălzirea gospodăriilor. Energia lemnoasă continuă să fie o sursă importantă de energie regenerabilă în Europa, inclusiv în România. Astfel, consumul de biomasă a crescut pe parcursul seriei cronologice atingând un maxim în 2010 și variind foarte ușor în perioada următoare 2010-2020. Comparativ cu 2005, consumul de biomasă a crescut în 2020 cu 12%.

Din cauza problemelor socio-economice și tradiționale, utilizarea combustibililor solizi, în special a lemnului de foc pentru încălzirea locuințelor, continuă să fie o practică comună în multe locuri la nivel național, unde lemnul este disponibil, deși este o sursă majoră de poluare a aerului înconjurător, în special în timpul sezonului de încălzire. Majoritatea combustibililor solizi sunt arși în dispozitive de ardere la scară mică, cum ar fi sobe de încălzire de uz casnic sau cazane mici pentru case individuale sau blocuri.

La nivel național sunt în vigoare mai multe măsuri pentru a contribui la reducerea emisiilor provenite din încălzirea locuințelor, cum ar fi: Programul multianual de finanțare a investițiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităților - Programul Termoficare 2019-2027, aprobat prin  Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2019 - prin care se finanțează proiecte noi de investiții și proiecte efective în curs de derulare privind sistemele centralizate de alimentare cu energie electrică și termică și includ acțiuni axate pe schimbarea combustibilului, tehnologia de combustie (schimbul de sobe) și introducerea încălzirii centralizate.

În ceea ce privește sectorul de transport acesta are cea mai mare contribuție la emisiile de oxizi de azot (NOx), în special emisiile provenite de la vehiculele grele.

Referitor la reglementarea punctuală a centralelor de apartament, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a inițiat demersurile în acest sens, prin transmiterea la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației de propuneri de completare a prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările și completările ulterioare, în scopul introducerii obligativității implementării soluțiilor de încălzire centralizată a noilor imobile de tip condominiu.

Monitorizarea evoluției emisiilor în vederea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor se realizează prin elaborarea şi actualizarea anuală a inventarelor naționale de emisii şi la doi ani a prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici.

Elaborarea prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici reprezintă un instrument adecvat pentru estimarea periodică a efectelor prognozate asociate politicilor și măsurilor pentru diferite orizonturi de timp în vederea ajustării acestora pentru atingerea angajamentelor de reducere asumate la nivel național.

Precizăm faptul că prin HG nr. 119/2023 pentru aprobarea PNCPA se asigură premisele punerii în aplicare a politicilor și măsurilor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici incluse în PNCPA, prin implicarea autorităților sau instituțiilor publice responsabile, potrivit competențelor legale în procesul de monitorizare a implementării a acestor politici și măsuri.

De asemenea, menționăm faptul că, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (5) din Legea    nr. 293/2018, PNCPA se actualizează prin hotărâre a Guvernului o dată la 4 ani, sau ori de câte ori este necesar, dacă se constată că obligaţiile privind respectarea angajamenetelor naționale de emisii de poluanți atmosferici nu sunt respectate ori dacă există risc de nerespectare.

Ce se întâmplă cu mașinile mai vechi (ce înseamnă vechi)?

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, derulează, de mai mulți ani, prin Administrația Fondului pentru Mediu, mai multe programe menite să reducă poluarea din marile aglomerări urbane  și să scoată din circulație autoturisme vechi, încurajând achiziția unora noi, mai puțin poluante, prin prime generoase de casare.

Unul dintre aceste programe este Rabla Clasic, care are în acest an un buget de 560 milioane lei. Prima de casare este de 7.000 lei, respectiv 10.000 lei  în cazul predării a 2 autovehicule uzate, la care se pot adăuga mai multe ecobonusuri. Totodată, valoarea primei de casare va crește cu 15% față de finanțarea acordată în anul 2022, iar instituțiile publice nu vor mai fi obligate să caseze o mașină pentru achiziționarea unui autovehicul nou.

În ceea ce privește Rabla Plus, bugetul din acest an este de 780 milioane lei, cu 15% mai mare decât bugetul alocat în anul 2022.

Noutățile programului din anul 2023 sunt reprezentate de faptul că instituțiile publice nu vor mai fi obligate să caseze o mașină pentru achiziționarea unui autovehicul nou, iar finanțarea pentru aceste instituții va fi majorată și va fi în valoare de 25.000 de euro.

Începând din acest an, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, va derula, tot prin Administrația Fondului pentru Mediu programul Rabla local, care va începe în luna martie. Programul își propune scoaterea din uz a autovehiculelor mai vechi de 15 ani, fără a impune obligativitatea achiziționării unui autoturism nou.

Bugetul Rabla local este de 240 milioane de lei şi  va permite scoaterea din circulaţie a în jur de 100.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani. Banii pentru aceste subvenţii vor fi virați în contul primăriei în proporţie de 80%, respectiv 2.400 lei din cei 3.000 lei se vor asigura din fondurile AFM, iar 600 lei va fi contribuţia primăriei, urmând ca 3.000 lei o să fie prima primită de beneficiarul care casează o maşină mai veche de 15 ani.

Totodată, prin PNRR, România și-a asumat scoaterea din circulație a peste 250.000 de mașini mai vechi de 15 ani, până în 2026. 

Iată ce mai presupune Programul Național de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA): 

”Conform cerințelor minime prevăzute în Anexa III la Directiva (UE) 2016/2284 [1], respectiv în  Anexa nr. 3 la Legea nr. 293/2018[2], care transpune Directiva (UE) 2284/2016, precum și conform prevederilor Deciziei (UE) 2018/1522 din 11 octombrie 2018 de stabilire a unui format comun pentru programele naționale de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284, PNCPA trebuie să stabilească prioritățile de politică privind calitatea aerului și poluarea atmosferică, în corelare cu prioritățile de politică, planurile și programele stabilite în alte domenii de politică relevante, inclusiv cele în materie de climă și energie, prin identificarea/adoptarea și implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici aplicabile tuturor sectoarelor de activitate relevante care constituie surse de emisii de poluanți atmosferici (ex. agricultura, energia, industria, transportul rutier, încălzirea rezidențială, etc) și a opțiunilor de politici suplimentare care trebuie luate în considerare, în vederea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici până în anul 2030 (particule fine în suspensie - PM2,5, oxizi de azot - NOx, dioxid de sulf – SO2, compuși organici volatili - COVnm și amoniac – NH3) asumate de România, prin Legea nr. 293/2018.

De asemenea, conform Legii nr. 293/2018, se desemnează autoritățile responsabile cu îndeplinirea obligației de elaborare, adoptare și punere în aplicare a PNCPA, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în colaborare cu autoritățile publice centrale cu responsabilități în domeniile care constituie surse de emisii de poluanți atmosferici, prevăzute la art. 4 din Legea nr. 293/2018.

Astfel, prin PNCPA se stabilesc măsurile de reducere a emisiilor antropice naționale de poluanți atmosferici în vederea respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor până în anul 2030, prin prezentarea:

- priorităților de politici privind calitatea aerului și poluarea atmosferică în corelare cu prioritățile de politică stabilite în alte domenii relevante generatoare de emisii de poluanți atmosferici, măsurilor aplicabile tuturor sectoarelor de activitate relevante care constituie surse de emisii de poluanți (agricultura, energia, industria, transportul rutier, transportul pe căi navigabile interioare, încălzirea locuințelor, etc);

- impactului prognozat asupra reducerii nivelului de emisii și a îmbunătățirii calității aerului pe diferite scenarii, scenariul ”cu măsuri” și scenariul ”cu măsuri suplimentare”;

- prognozelor naționale de emisii și prezentarea politicilor și măsurilor/măsurilor suplimentare selectate pe sectoare de activitate, inclusiv a unei propuneri de calendar al adoptării/punerii în aplicare și revizuirii acestora și autoritățile competente responsabile, precum și incertitudinile asociate, care contribuie la îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor până în anul 2030. 

În elaborarea PNCPA s-a ținut cont de impactul planurilor și programelor adoptate sau planificate a fi puse în aplicare în temeiul obligațiilor privind clima și energia sau a altor politici conexe (de ex. dezvoltarea infrastructurii de transport, procese industriale și agricultură) care ar putea avea impact pozitiv sau negativ asupra respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici.

 Facem mențiunea că PNCPA a fost aprobat prin HG 119/2022 și publicat în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 126/14.II.2023”. 

Cât despre ce măsuri sunt în plan, în mod concret, pentru reducerea poluării, Ministerul a răspuns: 

”Conform prognozelor naționale de emisii elaborate pentru scenariul ”cu măsuri suplimentare”,  se estimează că angajamentele de reducere a emisiilor până în anul 2030 asumate la nivel național vor fi respectate pentru toate emisiile de poluanți atmosferici, prin aplicarea și realizarea următoarelor pachete de măsuri pe sectoare de activitate, prezentate în tabelul 35 din Anexa la HG nr. 119/2023[3]:

a)      pachet aprovizionarea cu energie

modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților, respectiv rețelele de termoficare, inclusiv punctele termice, prin accesarea finanțărilor din PODD 2021-2027;

promovarea eficienței energetice reducerea și emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), prin finanțarea cogenerării de înaltă eficiență pe bază de gaz natural prin accesarea finanțărilor din PODD 2021-2027;promovarea utilizării surselor regenerabile de energie prin accesarea finanțării din PODD 2021-2027;

instalarea de panouri fotovoltaice / fototermice la nivel de gospodărie și prin investiții în dezvoltarea de capacități de mici dimensiuni de producție, transport și stocare de energie regenerabilă (fotovoltaică, eoliană sau geotermală, inclusiv pompe de căldură) necesară clădirilor publice (școli, spitale, cămine pentru persoane vârstnice, creșe, servicii sociale, centre de formare profesională) prin accesarea finanțărilor din POTJ 2021-2027.

b)      pachet transport rutier

-      îmbunătățirea conectivității primare și secundare rutiere prin accesarea finanțărilor din POT 2021÷2027;

-      creșterea conectivității la nivel regional și asigurarea accesului la mobilitate, inclusiv pentru zonele rurale, și soluții pentru decongestionarea și fluidizarea traficului la nivelul municipiilor reședință de județ, prin accesarea finanțărilor din POR 2021-2027;

-      dezvoltarea transportului public verde (achiziția de vehicule nepoluante și stații de încărcare necesare pentru servicii de transport public) prin accesarea finanțărilor din POTJ 2021-2027;

-      construirea/ extinderea/ modernizarea transportului public urban și a traseelor de transport public electric urban/ suburban, a infrastructurii destinate utilizării bicicletelor și investiții destinate achiziționării de material rulant (tramvai), prin accesarea finanțărilor din POR 2021-2027;

-      casarea autovehiculelor uzate de către persoanele fizice prin accesarea Programului privind casarea autovehiculelor uzate.

c)      pachet transport feroviar

creșterea eficienței căilor ferate române prin accesarea finanțărilor din POT 2021÷2027;

creșterea atractivității transportului feroviar de călători prin accesarea finanțărilor din POT 2021÷2027;

dezvoltarea sistemelor de cale ferată urbane pentru zonele metropolitane atât în ceea ce privește construcția/ modernizarea infrastructurii, cât și achiziționarea de material rulant ecologic (rame metropolitane) necesare operării pe rețeaua feroviară pentru deplasările de scurt parcurs în regiunile metropolitane prin accesarea finanțărilor din POT 2021÷2027.

d)   pachet industrie prelucrătoare și construcții (emisii din arderi) 

îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul consumatorilor industriali, prin accesarea finanțărilor din PODD 2021-2027;

îmbunătățirea raportării/ înregistrării emisiilor din categoria NFR 1.A.2 Arderi în industrii de prelucrare şi construcții.

e)  pachet sector rezidențial

îmbunătățirea performanțelor energetice în sectorul clădirilor rezidențiale pentru atingerea obiectivelor PNIESC 2021÷2030, prin accesarea finanțărilor din POR 2021-2027;

extinderea rețelelor de transport și distribuție a gazelor pentru adăugarea în sistem a gazelor din RES și a gazelor cu emisii reduse de carbon, prin accesarea finanțărilor din PODD 2021-2027;

îmbunătățirea Inventarului național de emisii de poluanți atmosferici pentru sectorul rezidențial, prin utilizarea nivelului de abordare, care permite stratificarea pe tehnologii de ardere utilizate;scheme suport pentru creșterea gradului de conectare la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică;

continuarea schemelor suport pentru promovarea utilizării surselor regenerabile de energie (panouri solare, pompe de căldură);

continuarea schemelor suport pentru dotarea clădirilor rezidențiale cu dotări cu performanțe energetice ridicate (aparate electrocasnice, sisteme de iluminat, etc.).

campanii de informare și diseminare a informațiilor privind metode de creștere a eficienței energetice și utilizarea surselor de încălzire cu emisii reduse.

f)  pachet sector comercial

îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul IMM-urilor, prin accesarea finanțărilor din PODD 2021-2027;

extinderea rețelelor de transport și distribuție a gazelor pentru adăugarea în sistem a gazelor din RES și a gazelor cu emisii reduse de carbon, prin accesarea finanțărilor din PODD 2021-2027;

îmbunătățirea Inventarului național de emisii de poluanți atmosferici pentru sectorul rezidențial și comercial/instituțional, prin utilizarea nivelului de abordare, care permite stratificarea pe tehnologii de ardere utilizate;

continuarea schemelor suport pentru promovarea utilizării surselor regenerabile de energie (panouri solare, pompe de căldură).

g)  sector agricultură - continuarea schemelor suport pentru promovarea utilizării surselor regenerabile de energie (panouri solare, pompe de căldură);

h)  sector procese industriale și utilizarea produselor

implementarea Strategiei Naționale de Competitivitate 2021-2027, Strategiei pentru Economie Circulară 2030, schemelor de ajutor de minimis în domeniul economiei circulare și, respectiv, creșterii competitivității proceselor industriale care au ca obiectiv comun promovarea tehnologiilor verzi și implementarea principiilor economiei circulare în industria prelucrătoare din România;

îmbunătățirea raportării/ înregistrării emisiilor de PM2,5 aferente procesului de producție a cimentului și  a varului, îmbunătățirea raportării/ înregistrării emisiilor de COVnm aferente utilizării solvenților menajeri/casnici;

îmbunătățirea Inventarului național de emisii de poluanți atmosferici pentru sectorul Procese industriale și utilizarea produselor pentru categoria - alți solvenți și utilizarea produselor.

i)   pachet Gestionarea deșeurilor extinderea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile, închiderea depozitelor de deșeuri neconforme, creșterea gradului de reciclare şi sortare, prin accesarea finanțărilor din PODD 2021-2027;

reducerea cantităților de deșeuri arse (deșeuri verzi, deșeuri menajere, deșeuri parcuri și grădini, reziduuri agricole).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News