Incendiile de vegetaţie au pârjolit Europa. Au ars peste 600.000 ha în primele 8 luni ale anului
Peste 600.000 hectare de teren au ars în incendii de vegetaţie în acest an.
Daunele provocate de incendiile din Europa ating noi recorduri, titrează EUObserver. Circa 660.000 de hectare de teren au ars, de la începutul anului până pe 13 august, potrivit datelor Sistemului european de informare împotriva incendiilor forestiere (Effis), citează publicaţia de la Bruxelles.
Spania, România şi Portugalia sunt statele membre cele mai afectate, de asemenea Franţa, cu peste 60.000 de hectare pârjolite, în ultimele săptămâni, detaliază Politico.
Recolta de porumb, la nivelul minim al ultimilor 15 ani
Recentele valuri de caniculă, inundaţiile şi topirea gheţarilor au sporit îngrijorările cu privire la schimbările climatice şi la creşterea frecvenţei şi intensităţii vremii extreme pe tot globul, notează EU Reporter şi adaugă că seceta severă va reduce recolta de porumb din Uniunea Europeană cu 15%, scăzând-o la un nivel minim din ultimii 15 ani, în timp ce europenii se confruntă cu preţuri mai mari la alimente, ca urmare a exporturilor de cereale mai mici decât în mod normal din Rusia şi Ucraina.
În total, în perioada 1980-2020 au fost înregistrate 1.117 de dezastre naturale majore în UE, dintre care 1.040 sunt legate de vreme şi climă, subliniază Comisia Europeană şi avertizează că numărul anual de dezastre naturale creşte vertiginos, consemnează Insider din Grecia.
Executivul european calculează, într-un studiu citat de Insider, cât de mari vor fi, pentru fiecare stat membru, costurile schimbărilor climatice şi ale fenomenele meteo extreme, printre cele mai expuse ţări numărându-se Spania, urmată de Cehia, Polonia, România şi Grecia, impactul fiind, în schimb, foarte scăzut pentru ţările nordice precum Germania, Belgia şi Ţările de Jos, scrie Rador.
Cinci secete care au schimbat istoria omenirii
Există cinci perioade de secetă majoră în istoria omenirii, potrivit unui studiu al Institutului Goddard pentru Studii Spațiale al NASA. Experții au constatat că o „amprentă umană” - prin gazele cu efect de seră produse de activitatea populației - a avut un impact semnificativ asupra riscului global de secetă, scrie World Economic Forum.
Experții au avertizat în m od repetat în ultima vreme că efectul activității umane va crește și mai mult, iar asta ar putea duce la consecințe grave pentru întreaga umanitate. În anii ce urmează s-ar putea să ne confruntăm mai des cu perioade de secetă severă, dar și cu penurie de hrană și apă, incendii majore și revolte sociale din cauza resurselor tot mai limitate. Anul acesta mai multe țări se confruntă cu seceta și incendiile masive de vegetație. CITEŞTE AICI MAI MULTE
În Germania seacă Rinul, Franţa se confruntă cu incendii majore de vegetaţie, iar în Portugalia ies la suprafaţă sate scufundate de 50 de ani. Cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani
Nivelul apei pe Rin, rău pe care se transportă 80% din toate bunurile din Germania, este atât de scăzut încât trecerea barjelor ar putea deveni imposibilă la finalul săptămânii. Sunt ameninţate, astfel, livrările de petrol şi cărbune care ajută ţara să reducă dependenţa de gazul rusesc.
Rinul este deja la un nivel mai scăzut decât în 2018, când Europa a trecut prin ultima secetă majoră. În acel an, râul nu a mai putut fi tranzitat de barje peste 132 de zile, acest lucru aproape declanşând o recesiune. Costurile transporturilor pe calea apei au crescut deja de cinci ori în acest an, pe măsură ce barjele îşi limitează capacitatea pentru a putea rămâne la suprafaţă. VEZI AICI MAI MULTE
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
