Postul Adormirii Maicii Domnului este cel de-al treilea post mare din anul bisericesc și durează două săptămâni.
Joi, 1 august 2024, începep Postul Adormirii Maicii Domnului, care va ține 2 săptămâni, până pe 15 august 2024. Acesta este cunoscut și sub denumirea de Postul Sfintei Marii sau Postul Sântămăriei, scrie Alba24.
Lăsatul Secului pentru perioada de post este miercuri, 31 iulie, ultima zi în care se mai mănâncă de dulce.
- joi, 1 august: Scoaterea Sfintei Cruci – dezlegare la ulei și vin
- sâmbătă, 3 august: Sfinții Isachie, Dalmat și Faust – dezlegare la ulei și vin
- duminică, 4 august: Sfinții șapte tineri din Efes – dezlegare la ulei și vin
- marți, 6 august: Schimbarea la față a Domnului – dezlegare la pește
- sâmbătă, 10 august: Sfântul Lavretie – dezlegare la ulei și vin
- duminică, 11 august: Sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolului – dezlegare la ulei și vin
Postul Sfintei Maria, dedicat sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, durează două săptămâni. Tradiția spune că postul Sfintei Maria ar fi rupt din postul Paștelui, care în trecutul îndepărtate ar fi durat nouă săptămâni și nu șapte, ca în prezent. Originea acestui post a fost fixată în secolul al V-lea când s-a dezvoltat cultul Maicii Domnului. Postul Adormirii Maicii Domnului este stabilit de Biserică pentru reamintirea virtuților Sfintei Fecioare Maria și a postului cu care ea însăși s-a pregătit, după tradiție, pentru trecerea la cele veșnice.
În fiecare zi a acestui post, în bisericile ortodoxe, se săvârșește o rugăciune specială, închinată Maicii Domnului: paraclisul. Excepție de la această regulă fac zilele de sâmbătă seara și ajunul Schimbării la Față, când se săvârșește slujba Vecerniei.
Postul Sfintei Marii este al treilea post din cele patru din decursul anului care are o dată fixă. Conform tradiției, în Postul Sfintei Mării oamenii trebuie să facă pace unii cu ceilalți, ca să le meargă bine tot anul.
Pe 1 august, este marcată scoaterea Sfintei Cruci de către Biserica Ortodoxă. În această zi, era obiceiul la Constantinopol de a scoate Lemnul Sfânt al cinstitei și de viață făcătoarei Cruci din palatul imperial în procesiune până la Catedrala Sfânta Sofia.
În dimineața de Sfânta Maria, femeile se îndreptau spre biserică, aducând cu ele struguri, prune, faguri de miere, pe care le împărțeau și apoi mergeau la cimitir pentru a tămâia mormintele. Țăranii cu vii mari angajau paznici pentru a le proteja.
În această perioadă, bărbații schimbau pălăria cu căciula. După 15 august, cei care purtau încă pălărie erau ridiculizați.
Scăldatul în râuri și dormitul pe prispă erau interzise din cauza superstițiilor legate de cerb.
După 15 august, în satul tradițional începea un sezon important al nunților, care dura până la începutul postului Crăciunului, și se organizau târgurile de toamnă.
Pe 15 august, de Sfânta Maria Mare, femeile credincioase mergeau la biserică cu fructe și bucate alese, pentru a fi binecuvântate și împărțite de pomană, conform etnologului Ion Ghinoiu, în volumul său ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000). În această zi există superstiția că dacă înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă.
Luna august este și o perioadă propice pentru semănăturile de toamnă, mai ales după 15 august.
Tot în această sărbătoare, se adună ultimele plante medicinale și se pot prezice cum va fi toamna. Se culeg și flori care sunt puse la icoane și folosite ulterior pentru vindecarea anumitor boli.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu