Consiliul Europei cere României să obţină asigurări de la Washington că un deţinut în programul închisorilor CIA nu va fi condamnat la moarte.
Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei a avut în perioada 4-6 decembrie o reuniune de evaluare a aplicării deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), fiind discutată şi decizia acestei instanţe în dosarul privind implicarea României în programul închisorilor secrete al CIA, respectiv cazul Abd al-Rahim al-Nashiri, se menţionează într-un comunicat al Consiliului Europei.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins în luna octombrie apelurile Lituaniei şi României împotriva condamnărilor pronunţate de instanţa europeană în luna mai pentru participarea la programul închisorilor secrete al CIA. CEDO a dat dreptate unui număr de doi prizonieri de la Guantanamo, Abd al-Rahim al-Nashiri (contra României) şi Abu Zubaydah (contra Lituaniei), care afirmau că au fost deţinuţi în secret în aceste ţări între 2004 şi 2006 şi că au fost supuşi la diverse forme de violenţă morală şi fizică.
Acțiune comună cu Polonia
La fel ca pentru Lituania în cazul Zubaydah, instanţa europeană a condamnat şi România să-i plătească lui Abd al-Rahim al-Nashiri o despăgubire de 100.000 de dolari. CEDO a mai cerut României să obţină asigurări de la autorităţile americane că Al-Nashiri nu va fi condamnat la moarte. Această solicitare a fost reiterată joi de Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei, care cere autorităţilor de la Bucureşti să folosească toate mijloacele posibile pentru a obţine în această situaţie de urgenţă extremă asigurări din partea Statelor Unite că al-Nashiri nu va fi condamnat la moarte şi nici nu va expus unei negări flagrante din partea justiţiei americane
Mai mult, acelaşi comitet solicită României să ia în considerare într-un asemenea demers pe lângă autorităţile americane o acţiune comună cu Polonia, ţară condamnată de CEDO pentru fapte similare în 2015. De asemenea, Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei reaminteşte necesitatea avansării rapide a investigaţiei penale cu privire la circumstanţele în care reclamantul a fost adus în România, tratamentul la care a fost supus acolo şi apoi transferat, ceea ce implică în mod special investigarea unor posibile acte de tortură.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu