Eurobarometrul cu numărul 88 a detonat o nouă temă în societate. Pentru prima dată după 1989, raportarea pozitivă a românilor din țară la Uniunea Europeană a căzut sub 50%.
Atenție! Un prim aspect pe care presa nu l-a punctat este că întrebările din Eurobarometrul realizat de Kantar se aplică la nivel național. Părerea celor 4 milioane de români din Diaspora nu este investigată.
Au devenit românii rămași în țară eurosceptici, așa cum susțin mass media? Spre deosebire de alte țări central și est-europene, în România majoritatea pro-europeană a fost una consistentă, atât înainte, cât și după aderare.
Tehnocrații, mai tari ca Merkel și Barroso
Scăderea abruptă, într-un interval scurt, este generată de campania guvernamentală ostilă Bruxelles-ului și multinaționalelor, spune presa anti-PSD. De cealaltă parte se dă vina pe arbitrajul părtinitor al funcționarilor UE în disputele interne (legile justiției, abuzurile procurorilor etc) și pe lăcomia multinaționalelor, care, în plus, se amestecă și în politica locală, cum s-a întâmplat la mitingurile din ianuarie. Nici una dintre tabere nu pare să-și asume o responsabilitate.
Totuși, intervenția lui Merkel și Barroso, din 2012, care a lovit 8 milioane de alegători, nu a avut un impact la fel de dur. Iar Juncker și Crețu au venit la București cu mesaje extrem de încurajatoare, de la admiterea în Schengen până la oferirea de sprijin în proiectele de infrastructură. Ce s-a întâmplat între timp, de a ajuns minoritară convingerea că apartenența la UE ar fi un lucru bun?
Ce am primit de la UE, ce ne nemulțumește
În primul rând, se cuvine să nuanțăm așa zisul euroscepticism, în condițiile în care 61% dintre respondenți consideră că România a beneficiat de apartenența la UE. Principalul beneficiu ar fi contribuția la democrație (nivel dublu față de media europeană). Contribuția economică se află la două puncte procentuale în urma celei privind democratizarea țării. Însă, cel mai mult apreciază românii oportunitățile de muncă în țările UE (dublu față de aprecierea pentru democrație).
Devine clar că raportarea pozitivă a românilor la UE este în declin mai ales din cauza nemulțumirilor economice asociate, probabil, cu incapacitatea de atragere a fondurilor europene. Două schimbări importante au precedat această prăbușire a euro-optimismului: guvernarea tehnocrată, asociată cu Bruxelles-ul (atât de ”bună” încât a adus PSD la guvernare cu scorul euroscepticismului de azi-48%) și oprirea fondurilor europene, din cauza incapacității administrative de la București.
Desigur, acestor cauze interne, pe nedrept proiectate asupra Uniunii, s-au adăugat și supărări legate de deciziile acesteia: nedreptatea din dosarul Schengen, Europa cu mai multe viteze, percepția unei slăbiciuni în planul Apărării și a necesității unui aliat mai puternic (SUA, Nato).
Criză de reprezentare la nivel maxim
Nu poate fi neglijată nici maturizarea electoratului. Când încrederea în UE depășea cu 20-30 de puncte scorul colegilor din Cehia sau Slovacia, românilor li se reproșa că nu sunt suficient de informați, că se iluzionează cu mitul binefăcătorului din străinătate. Între timp, au aflat că investitorii nu vin să dea cadouri/ajutoare, ci să facă profit, pe care îl exportă fără să plătească impozite, au văzut că firmele corecte din Vest fură la fel ca firmele corupte de la noi, cu deosebirea că nu sunt deranjați patronii de procurori, au înțeles că fiecare se ajută singur, fiecare își apără interesul, nu se poate baza pe filantropia competitorilor.
De fapt, datele EB88 asta și arată. România trece printr-o criză de reprezentare de nivel maxim în contextul european. Dovadă: cea mai mare scădere a ponderii celor care susțin că "vocea mea contează în țara mea”. Dar și cea mai mare creștere a celor care spun că țara nu poate influența deciziile Uniunii.
Probabil, declinul intern reflectă fractura din societate. Celor care au votat guvernarea PSD li se pare că mecanismele statului și protestele de stradă le anulează decizia. Cei care au ieșit în Piață nu au obținut o soluție pentru nemulțumirile exprimate la proteste.
Lipsa influenței în deciziile Uniunii nu este doar consecința disensiunilor interne. Dar, ca un paradox trist, războiul româno-român afectează încrederea în principalul nostru aliat: Uniunea Europeană.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News