Independența Scoției: Marile schimbări produse de votul care NU a rupt Marea Britanie

Exit-pollurile anunțate de BBC vineri la ora 8:00 A.M (ora României) spun că 55% dintre scoțienii care s-au prezentat cu o zi în urmă la urne au optat pentru păstrarea Scoției în componența Regatului Unit. Deși exit-pollurile sunt un joc instabil într-un scrutin care se anunța foarte strâns, o răsturnare de situație este improbabilă după ce s-au numărat voturile a 30 dintre cele 32 de circumscripții ale Scoției.

Live Text. Referendum pentru independența Scoției: Exit-polluri și rezultatele finale

Deși Scoția are o identitate istorică și culturală foarte pregnantă, iar mulți susținători ai secesiunii au pus dorința de independență pe seama efuziunilor naționaliste, rezultatul final și argumentele ambelor tabere arată că esența dezbaterii a fost una politică. În jurul acestui factor vor gravita și discuțiile din perioada post-referendum.

Reformă în relația Londrei cu țările din UK

Cu firavele pârghii de negociere care i-au mai rămas după o proastă campanie pro-unionistă, premierul David Cameron va trebui să țină toate promisiunile făcute Scoției înainte de vot. Scoțienii au un Parlament propriu, care lucrează din 1999 (guvernarea Tony Blair), dar care este înzestrat doar cu puteri în domeniul social, cultural, cel al educației sau cel al transporturilor. Legislativul din Edinburgh își dorește atribuții în domeniul fiscal-bugetar, decizii care se iau la Londra și pe care scoțienii nu le pot bloca. Este de așteptat ca Executivul britanic să propună o mai largă descentralizare, însă nu doar pentru scoțieni: și celelalte țări din componența Regatului Unit vor cere să beneficieze de grade mai mari de autoguvernare. Iar votul de joi a fost prea aproape pentru ca Westminster să refuze solicitările Irlandei de Nord sau cele ale Țării Galilor.

Guvernul Cameron va trebui să lucreze pentru a estompa ceea ce scoțienii cred că atât guvernarea conservatoare, cât și cea laburistă au produs: un Regat Unit al inegalităților.

Pentru David Cameron și conservatorii aflați la putere urmează o perioadă dificilă, care va culmina cu un alt referendum, cel din 2017 pentru rămânerea sau ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Figură politică erodată, David Cameron va trebui să mobilizeze o armată deja demoralizată dacă vrea ca Londra să rămână în UE. 

Votul din Scoția NU omoară speranța din Europa

Scriitorul George Monbiot spunea recent într-un editorial pentru The Guardian că un vot în favoarea independenței va dezlănțui cel mai periculos lucru dintre toate: speranța.

Poate că referendumul nu s-a finalizat cum și-ar fi dorit naționaliștii din Catalonia și Tirolul de Sud, însă brava campanie e secesioniștilor scoțieni și rezultatul strâns rămân semnale îndeajuns de puternice pentru ca Bruxellesul să-și facă griji. Este evident că toate mișcările secesioniste și de autonomie și-au hrănit propriile aspirații cu lupta scoțienilor. 

Catalanii, de exemplu, vor declanșa eforturi mult mai intense pentru a obține dreptul pe care scoțienii l-au primit, dar lor le este cu încăpățânare refuzat: acela de a organiza un referendum. Londra a aprobat desfășurarea unui plebiscit printr-un acord semnat în 2012 cu autoritățile scoțiene (trataul de la Edinburgh), o măsură lăudată ca progresistă de analiști. Guvernul spaniol, condus de Mariano Rajoy, insită cu fermitate că Legea Fundamentală a Spaniei nu prevede posibilitatea organizării unui astfel de referendum, prin urmare este exclus ca Executivul de la Madrid să-l aprobe.

În România, UDMR a dat o dimensiune simbolică prezentării proiectului său de autonomie organizând acest eveniment în ziua desfășurării referendumului din Scoția.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News