Indicele de Percepție a Corupției 2015. Interviu cu Victor Alistar. Poziția României, rolul DNA și al presei

Indicele de Percepţie a Corupţiei a fost realizat pentru prima dată în anul 1995. România a fost inclusă doi ani mai târziu. 

DCNews a realizat un interviu cu avocatul Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International Romania, cu privire la indicele de corupție din țara noastră: 

Care este poziția României față de anii trecuți cu privire la indicele de percepție a corupției?

Victor Alistar: Romania are un trend de îmbunătățire a scorului cu 3 puncte de la 43 la 46, ceea ce se înscrie în tendința lentă de creștere.

Ce înseamnă poziția ocupată de România, în contextul clasamentului din UE?

Victor Alistar: Poziția României este în continuare la finalul clasamentului pe locul 25 în UE alături de Grecia, fiind urmată doar de Italia și Bulgaria în ceea ce privește corupția sistemului. În afară de datele concrete pe care sursele IPC le relevă, evolutia generală lenta a indicelui arată abordarea luptei împotriva acestui flagel de o maniera concurențiala prost înțeleasă unde fiecare guvern are politica lui anticorupție, fiecare actor relevant al societății civile are programul lui anticorupție, fiecare organism media cu țintele lui selective privind corupția. Principalul factor care amenință societatea românească trebuie să fie abordat ca un pact national, un efort al nostru pentru generația copiilor noștri.

Ce rol are mass-media în conturarea percepției asupra corupției în România?

Victor Alistar: Mass-media are un rol indirect în conturarea scorului, prin aceea că influențează agenda publică. Sursele primare (9 surse independente pentru Romania față de minimul de 3) care stau la baza sunt evaluări aplicate prin metodologii globale și simetrice pentru toate țările. Din acest punct de vedere Indicele de Percepție a Corupției este cel mai obiectiv instrument de evaluare a situației corupției într-o țară.

Care sunt principalii factori care influențează percepția cu privire la corupția din România?

Victor Alistar: Pentru România, factorii cheie sunt legați de integritatea sectorului public, climatul din mediul de afaceri, garantarea efectiva a libertăților politice și civice, capacitatea de prevenție a corupției și generare a unei administrații predictibile și transparente, capacitatea de combatere și sancționare a corupției. Dintre acești factori, cel care ajută la trendul ușor crescator este ultimul, cel de combatere și sancționare ca efect al acțiunii DNA. Motivul pentru care scorul se îmbunătățeste doar foarte puțin în fiecare an are la baza ignorarea celorlalți factori enuntați, la fel de importanți.

Întâlnim în țara noastră un factor predominant, care nu se remarcă și-n celelalte țări?

Victor Alistar: Toți factorii se regăsesc într-o pondere mai mică sau mai mare în țările supuse evaluării Indicelui de Percepție a Corupției. Mai redus la noi este eficacitatea prevenției și totala neacoperire cu măsuri și capacitate de combatere a corupției și fraudei la IMM-uri, care sunt complet dezarmate în fața sistemului de corupție ca și cetățeniii. Aceste aspecte se regăsesc în constatările luate în considerare de Indice.

Ce impact are lupta împotriva corupției asupra indicelui de percepție a acesteia?

Victor Alistar: Acțiunea DNA are natură de a îmbunătății usor scorul înregistrat de România, dar lipsa măsurilor de standardizare a administrației, debirocratizare și predictibilitate în administrația publică, precum și promovarea sporadică și cu scop de popularizare a culturii de etică în mediul de afaceri afectează considerabil poziția slabă în clasamentul UE pe care o ocupă România. Cel mai important aspect este concentrarea eforturilor pentru prevenire și combatere internă, adică așezarea pe o bună rânduială a afacerilor publice și a relațiilor economice, fără monopoluri informale, fără poziții dominante și fără abuzul de putere pe care administrația sau companiile îl manifesta în raport cu celelte entități. Cea mai bună corelare a Indicelui de Percepție a Corupției este cu Indicele Calitatii Vietii in care se vede ca tarile cu sisteme cel mai putin corupte asigura si un nivel ridicat de calitate a vieții (nu sunt incluși doar indicatori economici), iar țările care sunt afectate de corupție au un decalaj și în dezvoltare și în calitatea vieții. S-a demonstrat că investiția în integritate este o investiție sustenabila în calitatea vieții fiecăruia dintre noi. Economia circulară a corupției, adică "circuitul șpăgii în natură", abuzul de relații, excepții și abuzul de utilizare incorectă a pozițiilor dominante conduce direct și sigur la lipsa de performanță, incapacitate și insatisfacție în toate aspectele vieții sociale și profesionale. Corupția este cea care distorsionează capacitatea administrativă, este strâns legată de incompetență și conduce la pierderi de vieți omenești, așa cum s-a demonstrat în România, în Mexic și în alte țări ale lumii. Spre deosebire de unele evaluari cu sursă unică (care pot fi manipulate) Indicele de Percepție a Corupției este o oglindă a adevărului și o sursă importantă de date privind soluțiile de remediere.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News