Indicele ROBOR la 3 luni a atins un nou record, 5,16%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 5,16% pe an, de la 5,10% cât a fost miercuri, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Un nivel mai mare a fost înregistrat în data de 2 aprilie 2013, când acesta s-a situat la 5,17% pe an.

La începutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a ajuns la pragul de 5,28% pe an, de la 5,24% miercuri, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 5,36% pe an, de la 5,33% pe an anterior.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât recent majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,5% pe an şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Indicele ROBOR, maxim istoric. Mircea Coșea: Măsură corectă, dar cu efecte negative asupra populației. Inflația va continua să crească

Ieri, într-un interviu exclusiv pentru DC News, profesorul Mircea Coșea a comentat declarațiile lui Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, potrivit cărora inflația și ROBOR-ul vor continua să crească în următoarele luni.

„E o chestiune de manual. Conform manualelor clasice de economie, inflația se corectează prin dobândă, iar politica monetară pe care Banca Națională a României o practică este una corectă. La o inflație care este în creștere, sigur că și dobânda este în creștere, în consecință și ROBOR-ul. Problema este dacă o astfel de creștere a dobânzii de referință a ROBOR-ului este binevenită în actuala situație.

Sigur că ea este dependentă de inflație, dar, în momentul de față, populația României este supusă la o presiune atât de mare din partea succesiunii de crize care nu au fost rezolvate începând cu cea pandemică, cea energetică și cea alimentară, încât măsura aceasta pe care o ia banca și care e corectă în mod teoretic are efecte negative asupra populației, pentru că se scumpește creditul, adică dobânzile sunt mai mari, iar dobânzile mai mari nu revin doar pe capul celor care au luat credite, deoarece există și credite de producție, de servici, care, până la urmă, includ această dobândă în costuri, deci ele ajung la cumpărătorul final, la cetățean.

Acest lucru se întâmplă pentru că Banca Națională a României nu poate de una singură să lupte împotriva inflației în condițiile în care România se află într-o situație extrem de dificilă ca urmare a deficitelor mari pe care le are. E o dereglare macro-economică extrem de periculoasă. Are deficit comercial mare, are un deficit al contului curent mare și nu mai vorbim de deficitul bugetar sau cel al bugetului de pensii. În economie, politica monetară nu are în momentul de față efectele scontate în lupta contra inflației, pentru că nu există și măsuri pe care Guvernul ar trebui să le practice prin politici bugetare și fiscale“, e de părere economistul Mircea Coșea (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News