Industria cărbunelui infloreşte, deşi se vorbeşte de tranziţie spre energia verde: Profituri înzecite pentru unii traderi

Ţări bogate din Asia, precum Japonia sau Coreea de Sud, vor să cumpere cărbunele care trece prin acest terminal. 

La capătul opus al lumii, însă, starea de spirit este complet diferită. Activiştii se folosesc de versuri din Shakespeare sau de versuri ale trupei Spice Girls pentru a întrerupe întâlnirile anuale al băncilor europene cu firmele de energie, ca parte a unui protest pentru încheierea extracţiei de cărbuni. Activiştii se tem că această resursă este principala sursă a gazelor de seră, arderea de cărbuni fiind pusă în seama a 42% din emisiile de carbon din 2022. ONU transmite că este nevoie de o scădere cu 11% pe an a utilizării de cărbune în energie, pentru ca încălzirea planetei să rămână sub stadiul de 1,5 grade Celsius, aşa cum era înainte de era industrială. Agenţia Internaţională de Energie, însă, face apel nu doar la extinderea minelor existente, ci şi la deschiderea unor noi mine. 

A fost 2022 o excepţie în ceea ce priveşte cărbunele?

Deşi peste 200 dintre cei mai mari finanţatori din lume, inclusiv 87 de bănci, au anunţat politici care restricţionează investiţia în mineritul de cărbune sau în centralele pe bază de cărbuni, domeniul pare mai puternic ca niciodată. În 2022, cererea de cărbune a depăşit 8 miliarde de tone, pentru prima dată în istorie. 

Ar putea fi tentant, scriu jurnaliştii de la The Economist, să privim anul 2022 ca o excepţie. Rusia a tăiat livrarea de gaze către Europa, în timp ce Europa a interzis importurile de cărbune din Rusia. Blocul comunitar s-a reorientat spre gazul natural lichefiat şi către cărbunele termal. Până şi ţările asiatice care erau complet dependente de cărbunele rusesc şi-au diversificat sursele pentru energie. 

Acum, însă, pare că furtuna a trecut. După o iarnă uşoară, companiile de energie din Europa au stocuri importante de gaz şi cărbune. Pe măsură, însă, ce nevoia de a răci termocentralele creşte, importurile de cărbune vor fi accelerate. Economia Chinei iese de sub aura pandemiei, India creşte şi ea, iar traderii se aşteaptă la o creştere a consumului global cu 3-4% în acest an. 

Iar nevoia de cărbune ar putea rămâne şi după 2023. E drept că cererea în Europa va scădea pe măsură ce sursele regenerabile de energie vor prinde amploare. În SUA, cererea e deja scăzută, pentru că gazul e mai ieftin. Dar, evenimentele din 2022 au reamintit mai ales ţărilor asiatice dependente de importuri că, atunci când energia este la căutare, cărbunele poate fi un colac de salvare. E mai ieftin, se găseşte în abundenţă şi poate fi încărcat pe nave simple pentru a fi trimis oriunde în lume. China, spre exemplu, plănuieşte să producă 270 de gigawati de energie prin centrale alimentate cu cărbuni până în 2025, mai mult decât orice altă ţară din lume. India şi mare parte din Asia de Sud-Est merg pe acelaşi drum. 

În ciuda scăderii cererii din Occident pentru cărbune, Boston Consulting Group consideră că cererea pentru cărbune terman la nivel global va scădea cu cel mult 18% până în 2023. Băncile de investiţii nu se aşteaptă ca volumele de tranzacţii să scadă sub 900 de milioane de tone, de la 1 miliard de tone în 2022, pentru mare parte din următorul deceniu. Ba mai mult, Liberum Capital crede chiar că importurile de cărbune vor creşte în următorii cinci ani. 

Se cere energie verde, dar profiturile vin tot din combustibili fosili: Unii traderi au avut profituri de 10 ori mai mari

Unii traderi au fost obligaţi, în 2022, să se împrumute la dobânzi de aproape 25%, de cinci ori mai mari decât standard. Cu toate astea, au existat şi cazuri în care cei care tranzacţionează cărbune au înregistrat profituri uriaşe în 2022. Conform sursei citate, un trader din Londra a înregistrat o creştere a capitalului de la 50 milioane de lire sterline, cât avea în 2021, la 700 milioane de lire, la începutul lui 2023. 

Fiecare trader are nevoie de o garanţie, oferită de cele mai multe ori de bănci respectabile, conform cărora vor fi plătiţi la timp. Problema este că din ce în ce mai puţine instituţii sunt dispuse să ofere astfel de "scrisori de credit", dar a fost găsită o soluţie de ocolire. Unii traderi cer bani mai mulţi de la clienţi pentru a acoperi eventualele riscuri. Astfel, la preţurile de astăzi, o încărcătură de cărbuni poate valora 4-5 milioane de dolari, în timp ce un petrolier, spre exemplu, poate transporta materie în valoare de 200 de milioane. 

Companiile de minerit încă pot împrumuta bani, dacă au nevoie. Conform datelor Urgewald, acestea au împrumutat 62 miliarde de dolari între 2019 şi 2021 de la bănci. Companiile care au dat cei mai mulţi bani împrumut au fost SMBC, Sumitomo şi Mitsubishi, din Japonia, urmate de Banca Chinei şi Jp Morgan Chase şi Citigroup, din SUA. Băncile europene au intrat şi ele în top 15. Companiile de minerit au reuşit să vândă, în această perioadă, acţiuni şi obligaţiuni în valoare de 150 de miliarde de dolari. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News