Industria jocurilor de noroc se consideră o temă ușoară de campanie. Politicienii nu o mai vor pe stradă și la TV din cauza adicției

Reprezentanții industriei jocurilor de noroc acuză că, în spatele dezbaterii publice asupra unei reglementări extinse a jocurilor de noroc, nu s-ar afla nimic, fiind doar o temă de discuție ușoară pentru viitoarea campanie electorală. Conform acestora, discuția se face fără date care să stea în spatele proiectelor depuse, fără analize ale impactului bugetar sau ale schimbărilor vizate în societate, fără să consulte psihologi sau psihiatri specializați în adicții, dar cu promovare mediatică maximă. 

Pe de altă parte, politicienii susțin că au preluat mesajele societății civile și le-au transpus în argumente pentru proiectele lor legislative. Ei justifică aceste măsuri, în primul rând, vorbind despre adicție. Industria jocurilor de noroc spune că nu există studii care să vorbească despre acest fenomen nu există, deși toate propunerile legislative apărute fac trimiteri generale la “statistici” și la sute de mii de dependenți. 

Ce vor partidele

Cele mai multe proiecte în acest sens au fost depuse de USR, respectiv patru. Principalele propuneri constau în limitarea existenței sălilor din stradă și limitarea publicității. 

Ludovic Orban, acum la conducerea Partidului Forța Dreptei, cere interzicerea totală a publicității pentru această activitate. USR și PNL vor să o limiteze atât la TV, cât și în stradă. Și PSD a venit cu propria propunere de reglementare a jocurilor de noroc: parlamentarii social-democrați vor ca sălile de jocuri de noroc să mai poată funcționa doar dacă sunt amplasate la cel mult 50 de metri de limita teritorială a unui oraș sau comună și doar în localități cu peste 5.000 de locuitori. 

Ce spun specialiștii

În toate expunerile de motive depuse la Parlament se vorbește despre protecția minorilor (care au accesul interzis în sălile de jocuri de noroc) și despre o creștere fulminantă a adicției față de jocurile de noroc. Rprezentanții Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie transmit că nu au realizat și nici nu au în derulare vreun studiu în domeniul jocurilor de noroc, conform industriei. Ramona Țole, director al Centrului European pentru Prevenirea Adicțiilor (CEPA), susține că proiectele de legi în care specialiștii nu sunt implicați și ascultați nu vor da niciodată rezultate. 

”Adicția este o problemă de sănătate și trebuie tratată cu politici publice construite pe studii de specialitate. Experții trebuie implicați în fiecare etapă, trebuie ca ei să analizeze și să evalueze dacă măsurile propuse sunt în concordanță cu efectele ce vor fi obținute, iar aceste măsuri de combatere și prevenție trebuie să fie centrate pe persoane, nu pe factorii externi. Altfel spus, problema pe care noi, ca societate, o avem de rezolvat nu este eliminarea din viața noastră a tuturor elementelor care ne pot da adicție”, spune reprezentanta CEPA.

Ea susține că dacă există o lege care protejează deja minorii de accesul la jocurile de noroc, atunci soluția este ca instituțiile cu responsabilitate să se asigure de respectarea legii, să se facă mai multe controale, să se mărească sancțiunile și să se demareze campanii de conștientizare. 

Cât aduce statului industria jocurilor de noroc

În 2014, cifra de afaceri a industriei jocurilor de noroc din România era de 114,7 milioane de euro. În 2019, după implementarea legilor din 2015, această cifră a crescut semnificativ, ajungând la 195 milioane de euro, iar acest trend a continuat să crească, ajungând în 2021 la suma de 1,8 miliarde de euro. Mai bine de jumătate din aceste sume ajung în vistieria statului, prin taxe directe și indirecte plătite de companiile din domeniu. Rprezentanții industriei de jocuri de noroc vorbesc despre necesitatea unei coerențe în reglementarea industriei și despre o adaptare a măsurilor la specificul activității.

”Jocurile de noroc sunt un business ca oricare altul, prin urmare, au dreptul și se așteaptă la reglementări coerente, precum și la un climat de funcționare în concordanță cu nivelul de taxare. Nu există analize cu privire la necesitatea măsurilor, nici la aplicabilitatea lor, nu sunt bazate pe studii reale, pe dialog cu specialiști, cu experți sau chiar cu noi, cu cei din industrie. Ne așteptam ca măcar specialiștii în economie să fie întrebați, pentru că riscurile cele mai mari nu sunt legate de faptul că acest business va dispărea, astea vor fi doar pierderi la bugetul de stat, însă riscurile reale pentru societate le reprezintă apariția pieței negre”, a declarat Sorin Georgescu, președintele Asociației Organizatorilor de Sloturi – ROMSLOT.

”Peste 1 miliard de euro anual mai puțin la bugetul de stat”

Pe de altă parte, aceștia admit faptul că trebuie să își reducă din vizibilitate, pentru că, spun ei, vizibilitatea excesivă generează percepții distorsionate. Ei vor, însă, să nu fie modificat cadrul de reglementare prin măsuri extreme, care să afecteze atât spiritul concurențial cât și dreptul unui business la promovare.

Proiectele aflate acum în dezbatere la Parlament, pot fi sumarizate astfel, potrivit lui Sorin Georgescu: peste 1 miliard de euro anual mai puțin la bugetul de stat în taxe directe și indirecte;  peste 40.000 de oameni care vor rămâne fără locuri de muncă, punând o presiune suplimentară asupra bugetului de asigurări sociale; încurajarea jocurilor clandestine prin migrarea unei activități supravegheate către piața neagră; spălare de bani și potențial de crimă organizată; tratament discriminatoriu și neconcurențial între operatorii din piață, în funcție de mediul în care își desfășoară activitatea – online / offline. 

Aceeași opinie este împartășită și de către președintele Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc, Vlad Soare. ”Suntem în situația incertă de a nu ști dacă măsurile propuse au menirea de a rezolva problemele declarate. În schimb, avem în față certitudinea unui viitor impact economic și social major. Legislația jocurilor de noroc, deși este una dintre cele mai moderne din Europa, este perfectibilă. Este, însă, esențială o colaborare a decidenților cu industria, întâi pentru a o înțelege mai bine, pentru a se asigura că eforturile de legiferare sunt orientate către o protecție reală a clienților și apoi pentru a înțelege că interzicerea jocurilor de noroc ar genera în societate mai multe pagube decât beneficii”, susține acesta.

Jocurile de noroc, alte cifre

Industria de jocuri de noroc plătește taxe zilnice de aproape 2,5 milioane de euro, cu grad de conformare de peste 98% și are mai mult de 40.000 de locuri de muncă asigurate.

Un procent de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc este direcționat anual către Fondul cinematografic pentru încurajarea și susținerea industriei cinematografice, iar o contribuție de 0,5% din veniturile realizate merge către Fondul Cultural Național. De asemenea, 1%, respectiv 0.2% din taxele prevăzute de legea specială a jocurilor de noroc merg către Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Comitetul Național Paralimpic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News