Creşterea record a inflației în Europa a depăşit SUA timp de două luni consecutive.
Decalajul s-a produs, cel mai probabil, în septembrie, când inflaţia la nivel european a atins 10%, spun analiştii de piaţă. Între timp, în Germania aceasta a accelerat până la 10,9%. Situaţia inflaţiei din SUA urmează să fie publicată peste 10 zile. Prognozele economiștilor cu privire la anul viitor sunt că inflaţia din Europa va rămâne aproape de 5%, în timp ce în SUA, aceasta va scădea până la aproximativ 3%, relatează Bloomberg. „Pe termen scurt, inflaţia din zona euro arată, de fapt, mai urât decât în SUA”, a afirmat Robin Brooks, economist şef la Institutul de Finanţe Internaţionale.
Motivul decalajului este criza gazelor care a lovit întreg continentul, rezultatul deficitului de importuri din Rusia, care s-a agravat după invazia Ucrainei. Acest lucru a dus la creşterea preţurilor la energie electrică, afectând aproape fiecare colţ al economiei. Europa are, totuși, un alt tip de inflaţie decât SUA, unul care este aproape în totalitate afectat de creşterea preţurilor mărfurilor, mai degrabă decât alimentat, cel puţin parţial, de cheltuielile robuste ale consumatorilor şi de pieţele forţei de muncă înguste.
Experții în economie din Europa, care folosesc aceleași metode de a combate inflația ca omologii lor din SUA, prin creşterea rapidă a ratelor dobânzilor, au o capacitate mai redusă de a aborda problema principală şi riscă mai mult să-şi afecteze economia în această încercare. Europa este forţată să adauge stimulente pentru a atenua impactul creşterii facturilor la energie. Europenii obişnuiţi vor fi nevoiți să scadă standardele de viaţă mai mult decât americanii.
Deocamdată, specialiștii europeni par la fel de preocupați ca și omologii lor de la Fed pentru a aplica o politică monetară mai stringentă, iar unii analişti consideră că ar putea ajunge să fie nevoiţi să o înăsprească şi mai mult, scrie Capital. „Este foarte posibil ca inflaţia de bază să dureze mai mult în Europa decât în SUA, parţial pentru că Europa va continua să sufere de pe urma unui şoc mai mare de aprovizionare cu energie”, au scris analiştii de la Capital Economics luna trecută. „Deşi ne aşteptăm ca Fed să reducă ratele în a doua jumătate a anului 2023, ne îndoim că BoE şi BCE vor putea face acest lucru înainte de 2024”, au mai afirmat aceștia. De la mijlocul lunii august, aşteptările pieţei cu privire la diferenţa dintre ratele dobânzilor dintre Fed şi BCE s-au redus, ceea ce a generat creşteri mai rapide în curs. Dar asta nu a oprit declinul monedei euro, aceasta scăzând cu încă 5% faţă de dolar în perioada respectivă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu