Inflația record de 8,9% în zona euro. Îndreptar european pentru iarnă: dușuri mai scurte, lumină difuză, ambient mai rece

Inflația anuală în cele 19 țări din zona euro a crescut la 8,9% în iulie, o creștere de la 8,6% în iunie, potrivit cifrelor publicate vineri de agenția de statistică a Uniunii Europene.

De luni de zile, inflația se află la cele mai înalte niveluri din 1997 ceea ce a determinat Banca Centrală Europeană să majoreze ratele dobânzilor săptămâna trecută, pentru prima dată în 11 ani.

Economia zonei euro a reușit să se extindă cu 0,7% din aprilie până în iulie față de trimestrul precedent, în contrast cu contracția din Statele Unite, unde temerile de recesiune cresc, potrivit AP News.

În timp ce guvernele Uniunii Europene au aprobat săptămâna aceasta o măsură de reducere a consumului de gaz cu 15% și au adoptat reduceri de taxe și subvenții pentru a atenua o criză a costului vieții, Europa este la cheremul Rusiei și a vremii.

O iarnă rece, când cererea de gaze naturale crește, ar putea reduce nivelul de stocare pe care guvernele se străduiesc acum să îl umple, dar a fost îngreunat infinit de reducerile Rusiei.

”Cu oferta de gaze din regiune redusă acum și inflația urmând să rămână ridicată pentru o perioadă de timp, zona euro este probabil să cadă în recesiune”, a declarat Michael Tran, economist asistent la Capital Economics, într-o analiză săptămâna aceasta.

O nouă majorare a dobânzilor în septembrie

În timp ce Banca Centrală Europeană a început să majoreze dobânzile pentru a reduce inflația și se așteaptă la o nouă creștere în septembrie, a urmat alte bănci centrale precum Fed și Banca Angliei în scumpirea creditelor, temându-se de impactul imens al creșterii prețurilor la energie legată de război.

Cu o recesiune care se profilează și inflația care atinge noi maxime, întrebarea este cum va răspunde BCE la o economie care se răcește deja.

Perspectivele sunt sumbre pentru Europa

Analiștii spun că creșterea economică legată de o revenire a turismului ar putea fi ultima licărire de știri optimiste, inflația, creșterea ratelor dobânzilor și o agravare a crizei energetice alimentate de război care ar putea împinge zona euro în recesiune la sfârșitul acestui an.

”Este la fel de probabil ca acest lucru să fie la fel de bun pe cât va fi pentru zona euro în viitorul apropiat”, a scris Andrew Kenningham, economist-șef pentru Capital Economics, într-o notă a analistului.

Franța, Spania și Italia campioane la creșterea economică

Creșterea a stagnat deja în Germania, motorul economic tradițional al Europei, după ce a fost lovită de o serie de reduceri ale gazelor naturale rusești utilizate în industrie.

Franța a evitat temerile de recesiune, înregistrând o creștere modestă de 0,5% în al doilea trimestru, în timp ce Italia și Spania au depășit așteptările cu expansiuni de 1% și, respectiv, 1,1%.

Prețurile energiei au crescut cu aproape 40% în luna iulie

Între timp, prețurile energiei au crescut în zona euro cu 39,7% în această lună, doar puțin mai mici decât în ​​iunie din cauza preocupărilor legate de aprovizionarea cu gaze. 

Prețurile la alimente, alcool și tutun au crescut cu 9,8%, mai rapid decât creșterea înregistrată luna trecută din cauza costurilor mai mari de transport, a penuriei și a incertitudinii în jurul ofertei ucrainene.

Riscul Europei este în mare parte legat de dependența sa de energia rusă, Moscova limitând fluxurile de gaze naturale care alimentează fabricile, generează electricitate și încălzesc casele în timpul iernii.

Mai multe reduceri în această săptămână printr-o conductă majoră către Germania, Nord Stream 1, au sporit temerile că Kremlinul ar putea întrerupe complet livrările. 

Acest lucru ar forța raționalizarea industriilor mari consumatoare de energie și ar crește niveluri deja record ale inflației, determinate de creșterea prețurilor la energie, amenințând să arunce blocul celor 27 de țări în recesiune.

Citește și: 

Guvernul strânge cureaua: De la 1 august începe raționalizarea. Vezi primele măsuri anunțate

Ministerele vor fi obligate să reducă cheltuielile cu 10%, angajații instituțiilor publice vor fi nevoiți să reducă consumul de apă, energie, gaze și de carburant. După ce va fi gata rectificarea bugetară, ministerele nu vor mai primi fondurile pe care le-au avut la dispoziție la început de an, ci vor scădea pentru că trecem printr-o perioadă mai complicată iar Guvernul a decis să strângă cureaua. Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News