Potrivit unei cercetări britanice, creșterea prețurilor la alimente nu se datorează doar costurilor mai mari ale materiilor prime sau a creșetrilor salariale.
Publicitate
Creșterea vertiginoasă a inflației, care a lovit în principal produsele agroalimentare, nu este doar rezultatul consecințelor războiului din Ucraina și al creșterii costului factorilor de producție.
La mijloc există speculații și o repartizare a profiturilor care poate fi considerată ”imorală” dacă ne gândim la tragedia familiilor nevoite să renunțe chiar și la bunurile esențiale.
De la creșterea prețurilor la monopolurile de stat în energie și utilități, s-a constatat că alegerile făcute de companii provoacă o ”spirală istorică a prețurilor”, iar guvernele le lasă să facă acest lucru”, spun cercetătorii britanici de la Unite the Union, care acuză nu numai companiile britanice, ci pe toți giganții internaționali, capabili să declanșeze inflația în toate țările europene.
Acest lucru este relevat de un studiu realizat de sindicatul britanic Unite the Union. Potrivit experților care au efectuat cercetarea, marile companii au alimentat inflația prin creșterea prețurilor cu cifre care nu sunt justificate nici de creșterea costului materiilor prime, nici de majorările salariale. Pe măsură ce facturile de cheltuieli au fost împinse la niveluri record, acționarii și proprietarii și-au împărțit profiturile.
Potrivit Agrifood, cercetarea arată cu degetul spre o tendință, numită ”lăcomie”, care se manifestă în principal la supermarketuri, producători de alimente și companiile de transport maritim. Acestea sunt doar câteva dintre exemplele dintre sutele de mari companii capabile să protejeze dividendele acționarilor, determinând astfel ca prețurile să crească și mai mult. Însă cei care plătesc prețul crizei sunt muncitorii, care au fost obligați să facă față scăderii nivelului de trai.
Cercetătorii britanici au analizat primele 350 de companii cotate la Bursa londoneză și au demonstrat că profitul mediu al acestora a crescut de la +5,7% din 2019, până la +10,7% pentru primajumătate a anului 2022.
Printre cei care și-au crescut profiturile și marjele se numără și giganții alimentari, angajați în producția și procesarea alimentelor. ”Opt dintre cei mai mari producători de alimente din Marea Britanie au realizat un total de 22,9 miliarde de lire sterline în 2021 (aproximativ 25 de miliarde de euro, ed). Printre acestea se remarcă, conform studiului, Nestlé, care produce o gamă impresionantă de alimente, de la lapte praf, până la batoane de ciocolată.
”Nestle a avut un venit net, în 2021, de 13,7 miliarde de lire sterline, o creștere de aproape 4 miliarde de lire sterline față de 2019”, se arată în raport, care continuă: ”Vremurile bune pentru afacere au continuat până în 2022, în mare parte datorită creșterilor abrupte ale prețurilor”.
De asemenea, în analiză au fost incluse companiile de îngrășăminte, o contribuție majoră în agricultură, care au crescut vertiginos înainte și după războiul din Ucraina din cauza blocării importurilor din Rusia și Belarus.
În 2021, primele patru companii din Marea Britanie, din acest domeniu de activitate, și-au crescut profiturile cu 23% față de 2019, în timp ce au dat vina pe ”costurile energetice în creștere” pentru închiderile de fabrici și reducerea locurilor de muncă.
”Cercetarea noastră arată unde și cum economia este manipulată împotriva muncitorilor: de la supermarketuri până la facturile de energie, de la rafinăriile de petrol până la transport”, a concluzionat Sharon Graham, secretar general al Unite.
”Inflația implică creșterea prețurilor pentru multe bunuri simultan, în întreaga economie. Acest lucru se datorează faptului că mii de companii diferite și altele
factorii de decizie, pe mii de piețe diferite, decid să-și majoreze prețurile, concluzionează studiul exemplificând:
Să presupunem. Costurile unui supermarket pentru o sticlă de ulei de gătit cresc cu 50%, de la 1 Euro până la 1,50 Euro Acest lucru se poate datora unui număr de factori externi precum: creșteri ale prețului petrolului; creșteri ale prețurilor de transport...etc...
Dar supermarketul are propria decizie: dacă ar crește prețul pe care îl percepe clienții săi și, dacă da, cu cât? Ar putea crește prețul cu mai puțin de 50 de cenți și, astfel, ar ”absorbi” o parte din creșterea costurilor. Ar putea crește prețul cu doar 50 de cenți, sau ar putea crește cu și mai mult – caz în care propriul profit crește.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu