INFP: Predicția cutremurelor de pământ, un subiect sensibil

În urma numeroaselor apariții în media și spațiul online cu privire la prezicerea și posibilitatea producerii unui cutremur cu magnitudine mai mare de 5 grade ML (magnitudine pe scara Richter), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) face mai multe precizări. 

”Apreciem și respectăm preocupările oricărei entități publice sau private de cunoaștere și caracterizare a unor fenomene naturale, dar recomandăm celor care fac astfel de afirmații, să manifeste o atitudine responsabilă în ceea ce privește elaborarea și difuzarea în spațiul public a unor rezultate bazate pe experimente nevalidate și/sau măsurători și date parțiale sau nerelevante care pot genera panică în rândul populației.

România, ALERTATĂ cu 8 ore ÎNAINTE de producerea CUTREMURULUI

Totuși, trebuie ținut cont de faptul că știința evoluează, motiv pentru care Compania israeliană IONOTERRA, în parteneriat cu Universitatea Politehnică București, va realiza în România, în a doua parte a anului 2020, o sesiune experimentală de monitorizare a zonei seismice Vrancea, emițând alerte de cutremur în medie cu 8 ore înainte de producerea acestora.

Anunțul a fost făcut în cadrul primei conferințe științifice organizate de IONOTERRA în București.

Într-adevăr, predicțiile despre cutremure nu pot fi făcute de ”specialiști” gen Baba Vanga, dar când știința evoluează, lucrurile se schimbă.

VEZI ȘI: ȘTIREA ANULUI: România, ALERTATĂ cu 8 ore ÎNAINTE de producerea CUTREMURULUI 

Predicțiile cutremurelor de-a lungul timpului

De-a lungul timpului, oamenii au încercat să facă predicții ale cutremurelor asociind producerea acestora cu diferite fenomene cum ar fi câmpul electromagnetic, condiții meteo, forma și poziția norilor, emisiile de radon, hidrogen sau alte gaze, faze ale lunii, apa din fântâni sau comportamentul animalelor. De asemenea, se fac predicții corelând producerea unor cutremure în anumite zone și activitatea seismică din alte regiuni, însă acestea pot fi sau nu plauzibile.

Pentru a contracara invazia de avertizări populiste cu caracter predictiv, oamenii de știință au adoptat o serie de criterii pe baza cărora aceste predicții să fie evaluate (conform rezoluției Comisiei Europene de Seismologie). Astfel, din punct de vedere științific, pentru a face predicția unui cutremur, trebuie respectați câțiva parametri esențiali precum, identificarea zonei, timpul producerii, magnitudinea cutremurului și probabilitatea producerii. Neglijarea oricărui element menționat anterior, face ca predicția să nu aibă relevanță științifică.

Publicul, autoritățile și mass media trebuie informate cu privire la faptul că seismele nu pot fi anunțate cu exactitate mai devreme de producerea lor, potrivit cercetărilor efectuate de instituțiile abilitate în cercetarea seismică avansată din întreaga lume, cât și literaturii de specialitate.

Sistem unic în Europa

INCDFP a dezvoltat Sistemul Early Warning (Sistemul Rapid de Alertare - REWS), fiind singurul sistem operațional de alarmare din Europa și al treilea din lume. Este un produs 100% românesc dezvoltat special pentru cutremurele vrâncene care transmite rapid alerte când se produc cutremure ≥ 4,5ML, estimând magnitudinea și adâncimea acestora. Timpul de alertare este direct proporțional cu distanța la care ne aflăm față de locul producerii cutremurului (ex: București – aprox. 20-25s, Cluj-Napoca – aprox. 50 s, Deva – aprox. 60s), timp în care putem lua decizii vitale. Această tehnologie este realizată pe baza exploatării diferențelor vitezelor de propagare ale undelor seismice. REWS a fost nominalizat în 2006 la European IST Grand Prize.

Prin activitatea sistemică pe care o desfășoară în domeniul fizicii pământului și seismologiei, INCDFP are responsabilitatea monitorizării teritoriului României prin Rețeaua Seismică Națională prin cele 150 puncte de măsurare. INCDFP elaborează studii și cercetări în domeniul activității seismice la nivel național, european și internațional și contribuie împreună cu instituțiile guvernamentale responsabile la creșterea culturii securității seismice a tuturor categoriilor de instituții și publicului larg.
Analiza de hazard seismic este și ea parte integrantă a cercetărilor de predicție/prognoză pe termen lung și aici vorbim de ordinul zecilor de ani. Toate aceste cercetări sunt fundamentale pentru strategia de reducere a riscului seismic, siguranța populației, fiind astfel folosite în codurile de proiectare a construcțiilor și în strategii de amenajare a teritoriului.

Cutremure frecvente în România 

Potrivit statisticilor, în România cutremurele cu magnitudinea cuprinsă între 3,5 și 4,5 Ml se produc cu o frecvență de cel puțin o dată pe lună și acestea nu prezintă un pericol pentru populație, iar cele mai mari de 5 Ml au loc, aproximativ, o dată la 2-3 ani, ceea ce intra într-o zonă de normalitate pentru regiunea Vrancea.

Comunicarea permanentă a evenimentelor seismice prin intermediul site-ului www.infp.ro este facută cu responsabilitate și se bazează pe înregistrări standardizate și certificate la nivel național, european și internațional.

Recomandăm tuturor celor interesați să se informeze din surse autorizate, responsabile, credibile și certificate, iar tuturor reprezentanților media să își asume responsabilitatea în ceea ce privește difuzarea unor informații referitoare la producerea unor dezastre naturale, pentru a nu crea confuzie și panică în rândul populației”, se arată într-un comunicat de presă al INFP. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News