Ingredientele "furtunii" care a dus la creșterea numărului de decese COVID. Experții explică de ce s-a ajuns aici

Alimentaţia deficitară, poluarea şi alte surse de afecţiuni cronice, din ce în ce mai prezente în ultimii 30 de ani, la care se adaugă un nou virus, reprezintă condiţiile pentru formarea unei furtuni care a condus la un milion de decese având drept cauză principală COVID-19, se arată într-un raport publicat vineri de jurnalul The Lancet, citat de AFP.

Interacţiunea COVID-19 cu bolile cronice şi factorii lor de risc, inclusiv obezitatea, hiperglicemia şi poluarea atmosferică, într-o creştere continuă la nivel mondial în ultimii 30 de ani, a creat condiţiile pentru o furtună, alimentând numărul morţilor din cauza COVID-19'', notează prestigiosul jurnal medical britanic într-un comunicat.

Bolile netransmisibile au jucat până în prezent un rol critic în milioanele de decese cauzate de COVID-19 şi vor continua să influenţeze starea generală de sănătate în fiecare ţară, chiar şi atunci când pandemia se va linişti, a comentat redactorul şef Richard Horton.

The Lancet atrage atenţia în mod regulat asupra flagelului bolilor netransmisibile asociate modului de viaţă (obezitate, diabet, tutun, alcool şi altele). Pentru The Lancet, lumea se confruntă nu doar cu o pandemie, ci cu o sindemie, respectiv conjuncţia mai multor urgenţe sanitare. 

"Ne face mai vulnerabili"

Sunt necesare acţiuni urgente pentru a aborda sindromul bolilor cronice, inegalităţile sociale şi COVID-19, adică interacţiunea mai multor epidemii care exacerbează povara asupra sănătăţii populaţiilor deja afectate şi le face şi mai vulnerabile, avertizează jurnalul ştiinţific.

În Europa, potrivit The Lancet, speranţa de viaţă a crescut constant în ultimii 30 de ani, însă mai puţin decât speranţa de viaţă la naştere, ceea ce înseamnă că oamenii trăiesc mai mult în condiţii de sănătate precară. Bolile netransmisibile sunt responsabile pentru mai mult de 80% dintre decesele premature şi înrăutăţirea stării de sănătate (măsurate în număr de ani pierduţi), potrivit raportului.

În 2019, principalii factori de risc din Europa au fost hipertensiunea (asociată cu aproximativ 787.000 de decese, potrivit estimărilor), consumul de tutun (697.000), alimentaţia deficitară (546.000), hiperglicemia (540.000) şi obezitatea (406.000).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News