Iniţiativa de reglementare în domeniul tutunului loveşte un întreg sector economic şi patru milioane de români

Propunerea este înaintată în condiţiile în care România se află deja pe locul al şaptelea în clasamentul european privind restricţiile în domeniul tutunului. În plus, chiar un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că în Europa, unde se concentrează cele mai multe restricţii, rata fumatului e cea mai ridicată din lume (29%), precizează CLCC.

Coaliţia avertizează că acest nou proiect propune reglementări radicale, cu severe consecinţe negative atât pentru consumatori, cât şi pentru piaţa legală a produselor din tutun şi cea a produselor alternative, cu risc redus.

Conform datelor Eurostat, procentul minorilor între 15-19 ani care fumează în România este de 4,1%, mult sub media europeană de 9,4% şi printre cele mai scăzute din Europa - doar în Norvegia şi Islanda procentele fiind mai mici.
 
"În contextul în care comercializarea produselor din tutun către minori este interzisă şi sancţionabilă, ne-am fi aşteptat ca parlamentarii cu adevărat preocupaţi de subiect să îşi fi manifestat în ultimii trei ani îngrijorarea cu privire la eventualele încălcări ale acesteia şi să fi sesizat autorităţile competente. Spre deosebire de alţi colegi, până la această propunere de lege, preocuparea iniţiatorilor este dovedită de cele zero interpelări pe această temă adresate instituţiilor responsabile cu aplicarea legii", susţin reprezentanţii CLCC. 
 
Ei avertizează că, în forma actuală, iniţiativa poate afecta mai mult de 10.000 de angajaţi direcţi sau indirecţi ai companiilor producătoare şi distribuitoare, dar şi peste 70.000 de retaileri din România, ţară în care investiţiile totale ale industriei depăşesc 1,5 miliarde  de euro.  

La nivel de contrabandă

 
"Interzicerea expunerii produselor din tutun în cele peste 70.000 de magazine din România care comercializează ţigarete va încuraja dezvoltarea pieţei negre în condiţiile în care, vândute de sub tejghea, produsele legale vor fi uşor de substituit cu cele ilegale, mai ales în judeţele de frontieră, unde contrabanda ajunge şi la 50%. Un efect similar asupra pieţei negre îl va avea şi introducerea, prin acest proiect, a unei noi taxe asupra produselor din tutun, în condiţiile în care ţigările din România sunt deja cele mai scumpe din UE raportat la puterea de cumpărare", susţine Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării. 

"Propunerea legislativă nu ţine cont de realităţile pieţei, în care una din şase ţigări consumate este achiziţionată de pe piaţa neagră, la circa jumătate de preţ, şi poate submina eforturile susţinute ale autorităţilor de combatere a contrabandei. România se află la graniţa estică a UE şi este vulnerabilă la comerţul ilegal cu ţigarete, care creşte substanţial la fiecare derapaj al politicilor fiscale şi de reglementare. O astfel de propunere a fost deja respinsă în 2015, fiind considerată de natură a perturba piaţa produselor din tutun din punct de vedere concurenţial", se arată în comunicat. 

Radicalizare

Peste 350 de organizaţii non-guvernamentale membre ale "Iniţiativei 2035-Prima Generaţie Fără Tutun a României" au solicitat luna aceasta Parlamentului şi Guvernului modificări legislative prin care să fie îndepărtată orice surse de publicitate şi promovare pentru produsele din tutun şi în ceea ce priveşte utilizarea produselor din tutun, nicotină sau ţigări electronice în spaţiile publice închise.

Alte solicitări se referă la adoptarea de politici fiscale uniforme pentru toate produsele din tutun, în contextul unui vid legislativ care permite taxarea la niveluri inferioare a produselor noi apărute pe piaţă, şi direcţionarea taxelor suplimentare aferente în campanii educaţionale la nivel naţional adresate prioritar grupei de vârstă de debut a consumului de tutun (13-15 ani), precum şi pentru sprijinirea renunţării la fumat.

"Avem obligaţia morală şi legală de a crea un mediu social care să favorizeze opţiunea copiilor şi adolescenţilor de a rămâne nefumători, fiind recunoscut faptul că adolescenţii sunt mult mai receptivi la publicitate decât adulţii", se arată într-un comunicat de presă al Iniţiativei.

Potrivit semnatarilor comunicatului, rezultatele ultimelor anchete epidemiologice indică o situaţie alarmantă în ceea ce priveşte consumul de tutun în rândul copiilor şi adolescenţilor din România şi impun adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să accelereze scăderea numărului de tineri care încearcă şi ulterior continuă consumul produselor din tutun.

O viața fără tutun

"Modalităţile prin care este facilitată şi încurajată "testarea" primelor ţigări, urmată de consumul curent o dată cu instalarea dependenţei de nicotină, sunt: accesul facil al minorilor la produsele din tutun, în ciuda interdicţiei de vânzare şi de distribuire gratuită a acestor produse - 70,7% dintre copiii cu vârsta între 13-15 ani afirmă că şi-au cumpărat ţigările de la magazin, adică au provenit din sursă legală; aproape 80% dintre copii (78,4%) afirmă că nu au fost împiedicaţi să cumpere ţigări din cauza vârstei, iar 39,9% au putut cumpăra chiar ţigări la bucată, deşi acest lucru este interzis de mai mult de 10 ani; expunerea semnificativă a copiilor şi adolescenţilor la acţiuni de promovare şi publicitate în spaţii pe care le frecventează uzual - 35,8% dintre copiii de 13-15 ani au observat reclame sau promoţii la punctele de vânzare a produselor din tutun, iar 64% au observat persoane care fumează în filme, la TV sau video; prezentarea produselor din tutun în vecinătatea unor bunuri şi alimente consumate frecvent de copii", conform sursei citate.

Reprezentanţii "Iniţiativei 2035-Prima Generaţie Fără Tutun a României" spun că se poate estima că aproape jumătate de milion de copii români cu vârsta între 10 şi 18 ani (477.050), reprezentând aproximativ un sfert din totalul copiilor din această categorie de vârstă, au încercat cel puţin o dată în viaţă să fumeze, 14,6% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează actual tutun (au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 90.000 de copii (90.699) din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici, iar şi 30.690 copii cu vârsta de 15 ani, reprezentând 14% din totalul acestei categorii de vârstă, fumează deja zilnic. 

Vezi și: Modificări legislative. Ce ar putea să se întâmple cu produsele din tutun

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News