Marketingul afectează sănătatea, avertisment OMS: Probleme pentru nou-născuți

Un nou raport realizat de OMS, UNICEF și Rețeaua internațională de acțiune pentru alimentația bebelușilor (IBFAN) relevă faptul că, în ciuda eforturilor depuse pentru a stopa practicile dăunătoare de promovare a înlocuitorilor laptelui matern, țările nu reușesc încă să țină părinții la distanță de informațiile eronate.

Pandemia de COVID-19 scoate la iveală nevoia de a avea o legislație mai fermă care să protejeze familiile atunci când vine vorba de promisiuni false privind siguranța înlocuitorilor laptelui matern sau practici agresive de promovare. Laptele matern salvează viața copiilor deoarece conține anticorpi ce stimulează imunitatea bebelușilor și îi apără de numeroase boli ale copilăriei. 

OMS și UNICEF încurajează femeile să continue să alăpteze pe durata pandemiei de COVID-19, chiar dacă sunt diagnosticate sau suspecte de COVID-19. În timp ce cercetătorii continuă să testeze laptele matern al mamelor diagnosticate sau suspecte de COVID-19, datele actuale indică faptul că este puțin probabil ca virusul COVID-19 să se transmită prin alăptare sau prin administrarea cu biberonul a laptelui matern provenind de la o mamă diagnosticată sau suspectă de COVID-19. Beneficiile alăptării sunt mult mai numeroase decât potențialele riscuri pentru sănătate asociate acestui virus. Hrănirea bebelușului cu lapte praf nu este mai sigură.

Măsuri legislative

Dintre cele 194 de țări analizate în cadrul raportului, 136 au stabilit anumite măsuri legislative în conformitate cu Codul internațional de marketing al înlocuitorilor laptelui matern și rezoluțiile adoptate ulterior de Adunarea Mondială a Sănătății (Codul). Codul se bucură de o atenție sporită, 44 de țări consolidându-și în ultimii doi ani reglementările privind marketingul.

Cu toate acestea, restricțiile legislative din majoritatea țărilor nu acoperă pe deplin marketingul realizat în unitățile medicale. Doar 79 de țări interzic promovarea înlocuitorilor laptelui matern în unitățile medicale și doar 51 au prevederi ce interzic distribuirea de produse gratuite sau la preț redus în cadrul sistemului de sănătate.

Doar 19 țări au interzis sponsorizarea întâlnirilor asociațiilor științifice și ale profesioniștilor din domeniul medical de către producătorii de înlocuitori ai laptelui matern, ce includ produse precum formule de început, formule de continuare și lapte de creștere, promovate pentru alimentația sugarilor și copiilor de până la 36 de luni.

"O barieră importantă ce împiedică ameliorarea stării de sănătate a nou-născuților"

„Marketingul agresiv al înlocuitorilor laptelui matern, în special prin intermediul cadrelor medicale la care părinții apelează cu încredere pentru sfaturi în domeniul nutriției și sănătății, reprezintă o barieră importantă ce împiedică ameliorarea stării de sănătate a nou-născuților și a copiilor din lumea întreagă”, afirmă dr. Francesco Branca, directorul Departamentului de nutriție și siguranță alimentară din cadrul OMS. „Sistemele de sănătate trebuie să se implice pentru a spori încrederea părinților în practicile de alăptare și să nu se lase influențate de producători, astfel încât copiii să poată profita de beneficiile vitale ale alăptării”.

OMS și UNICEF recomandă hrănirea exclusivă a bebelușilor cu lapte matern în primele șase luni de viață și continuarea alăptării până la vârsta de 2 ani sau chiar mai mult, în paralel cu alte alimente nutritive și sigure.

Alăptarea, în pericol din cauza suprasolicitării sistemelor de sănătate

Riscul de deces este de 14 ori mai mic în cazul bebelușilor alăptați exclusiv la sân decât în rândul bebelușilor care nu sunt alăptați la sân. Cu toate acestea, în prezent, doar 41% dintre bebelușii de 0-6 luni sunt alăptați exclusiv la sân, statele membre ale OMS angajându-se să crească această rată până la minim 50% până în 2025. Marketingul neadecvat al înlocuitorilor laptelui matern continuă să submineze eforturile depuse în scopul creșterii ratei de alăptare, iar criza provocată de COVID-19 amplifică această amenințare.

Serviciile de sănătate ce oferă mamelor sprijin pentru alăptare, inclusiv consiliere și sprijin specializat privind lactația, sunt depășite din cauza crizei generate de COVID-19. Măsurile de prevenire a infecției, precum distanțarea fizică, îngreunează continuarea serviciilor de consiliere comunitară și a celor ce vizează sprijinirea reciprocă a mamelor, dând producătorilor de înlocuitori ai laptelui matern ocazia să profite de această criză și să submineze încrederea în practicile de alăptare.

„Având în vedere intensificarea pandemiei de COVID-19, cadrele medicale sunt implicate în răspunsul la criză, iar sistemele de sănătate sunt suprasolicitate. În astfel de vremuri, alăptarea poate proteja viața a milioane de copii, însă proaspetele mămici nu se pot descurca fără sprijinul furnizorilor de servicii medicale”, a declarat dr. Victor Aguayo, șeful programului de nutriție al UNICEF. „Mai mult ca niciodată, trebuie să ne întețim eforturile pentru a ne asigura că orice mamă și familie din lume beneficiază din partea unui cadru medical instruit de îndrumarea și sprijinul de care au nevoie pentru a-și putea alăpta copiii imediat după naștere”.

Codul interzice orice formă de promovare a înlocuitorilor laptelui matern, inclusiv publicitatea, acordarea de cadouri personalului medical și distribuirea de mostre gratuite. Etichetele nu pot conține mențiuni din sfera nutriției și a sănătății sau include imagini care să exagereze beneficiile formulelor de început. În schimb, acestea trebuie să cuprindă mesaje referitoare la superioritatea alăptării față de formulele de lapte praf și la riscurile nealăptării.

"Teama de transmitere a COVID-19 eclipsează importanța alăptării"

OMS și UNICEF îndeamnă guvernele să ia măsuri urgente pentru consolidarea legislației aferente Codului pe durata pandemiei de COVID-19. În plus, guvernele și organizațiile societății civile nu ar trebui să solicite sau să accepte donații de înlocuitori ai laptelui matern în situații de urgență.

„Teama de transmitere a COVID-19 eclipsează importanța alăptării, iar, în mult prea multe țări, bebelușii sunt despărțiți de mamele lor după naștere, ceea ce face ca alăptarea și contactul piele pe piele să fie dificile, chiar imposibile. Toate acestea în lipsa unor dovezi concrete. În tot acest timp, producătorii de alimente destinate bebelușilor profită de această teamă de infectare pentru a promova și a distribui lapte praf gratuit și pentru a oferi sfaturi înșelătoare, sub pretextul unor donații umanitare și al faptului că sunt parteneri de încredere”, declară Patti Rundall, Consiliul Global al IBFAN. 

Codul nu este monitorizat și aplicat corespunzător în majoritatea țărilor. Raportul, „Marketingul înlocuitorilor laptelui matern: implementarea națională a Codului internațional – raport privind stadiul implementării în 2020", oferă informații actualizate cu privire la stadiul implementării la nivel național, inclusiv măsurile care au fost sau nu au fost legiferate.

Având în vedere rolul important pe care îl joacă personalul medical în protejarea femeilor însărcinate, a mamelor și a bebelușilor lor împotriva practicilor neadecvate de promovare a înlocuitorilor laptelui matern, raportul din 2020 oferă o amplă analiză a măsurilor legislative adoptate pentru a interzice promovarea înlocuitorilor laptelui matern în rândul cadrelor medicale și în unitățile sanitare.

Deși România se numără printre țările care au un cadru legislativ în ceea ce privește Codul de marketing al substituenților de lapte matern, nu toate categoriile din cod sunt integrate în legislație. Țara noastră a adoptat acest Cod menit să asigure folosirea adecvată a substituenților de lapte matern în beneficiul superior al copilului în 2016. Pentru a răspunde noilor Directive Europene, această lege a fost abrogată recent și este nevoie de actualizarea urgentă a cadrului legislativ cu noile prevederi europene ținând cont de faptul că rata de alăptare exclusivă la sân în primele șase luni din viață este de doar 12,6% și există de asemenea alte practici inadecvate referitoare la nutriția sugarului și copilului mic inclusiv în contextul COVID-19.

Alăptarea și COVID-19

Până acum, nu s-a detectat prezența virusului COVID-19 activ în laptele matern al niciunei mame diagnosticate sau suspecte de COVID-19. Prin urmare, pare puțin probabil ca acest virus să se transmită prin alăptare sau prin administrarea cu biberonul a laptelui matern provenind de la o mamă diagnosticată sau suspectă de COVID-19.

Femeile diagnosticate sau suspecte de COVID-19 pot așadar alăpta dacă doresc. Acestea trebuie:

- să se spele pe mâini frecvent cu apă și săpun sau să folosească un dezinfectant de mâini pe bază de alcool, mai ales înainte de a atinge bebelușul;

- să poarte o mască medicală ori de câte ori intră în contact cu bebelușul, inclusiv atunci când îl hrănesc;

- să folosească un șervețel când strănută sau tuș Apoi să îl arunce imediat la gunoi și să se spele din nou pe mâini;

- să curețe periodic suprafețele și să le dezinfecteze după ce le-au atins.

Dacă mamele nu dispun de o mască medicală, ar trebui să urmeze toate celelalte măsuri de prevenire a infecției enumerate și să continue alăptarea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News