Cu ajutorul NASA și al Japoniei, Uganda a devenit oficial o națiune spațială, iar PearlAfricaSat-1 recent lansată are la bord o tehnologie destul de ingenioasă. Este vorba despre o inovație uimitoare în tehnologie și știință: țesutul uman poate fi printat 3D pe orbită.
După cum raportează Nile Post, cu sediul în Uganda, satelitul lansat din portul spațial regional Mid-Atlantic al NASA, din Virginia, în dimineața zilei de 7 noiembrie nu numai că va oferi funcții importante de monitorizare a agriculturii și de securitate pentru națiunea în curs de dezvoltare, dar va desfășura și experimente care implică imprimarea 3D a țesutului uman.
Conform site-ului de știri din Uganda, țesuturile tipărite pe PearlAfricaSat-1 vor fi folosite în cercetarea efectelor pe care microgravitația le are asupra funcției unui ovar – și, după cum notează Quartz în articolul său despre misiunea susținută de NASA și Japonia, aspectul microgravitației al experimentelor este cel cheie, deoarece „bioprintarea” organelor umane este dificil de realizat cu gravitația Pământului.
În timp ce bioprintarea – sau imprimarea 3D a țesuturilor și organelor umane – este o realitate din 2014, este excepțional de dificil să se facă acest lucru pe Pământ, deoarece necesită procese complexe pentru a crea structurile complicate de țesut ale părților umane.
Lipsa de greutate a spațiului elimină însă nevoia unor astfel de procese grele, notează Quartz. Nu este prima dată când echipamentele de bioprintare sunt trimise în microgravitația de pe orbita Pământului – Rusia a devenit prima care a făcut acest lucru în 2018, când a trimis mașini de bioprintare la Stația Spațială Internațională și a început să efectueze experimente în imprimarea țesutului uman. De asemenea, la sfârșitul anului 2021, NASA a trimis și o bioimprimantă la ISS, într-o misiune de aprovizionare cu mărfuri SpaceX. PearlAfricaSat-1 va fi stocat pentru scurt timp pe ISS, înainte de a fi lansat pe orbită mai târziu în acest an.
Cercetătorii japonezi au reușit să creeze sânge artificial care să poată fi folosit în transfuzii indiferent de grupa sanguină a pacientului, informează cotidianul Asahi Shimbun. În plus, acest sânge are calitatea de a putea fi păstrat mai mult timp. Oamenii de ştiinţă încearcă de mulți ani să creeze sânge în laborator. Echipa japoneză a reușit să facă transfuzii cu sângele creat în laborator, deocamdată pe iepuri. Dacă experimentul niponilor va fi confirmat, ar fi o descoperire epocală și ar salva multe vieți în momentul în care s-ar trece la producția în masă. Asta pentru că odată cu prelungirea speranței de viață, nevoia de sânge a devenit tot mai mare. Se și vorbește, de altfel, de o criză de donatori. Recenta descoperire a cercetătorilor japonezi ar putea oferi o soluție. Echipa de cercetători - majoritatea provenind de la National Defence Medical College - a făcut experimente cu sângele creat pe iepuri care suferiseră hemoragii importante. Astfel, din zece iepuri-cobai, șase care au primit sânge artificial au supraviețuit. Același număr de supraviețuitori s-a înregistrat și în eșantionul de iepuri care au fost transfuzați cu sânge real. În plus, nu au fost evidențiate niciun fel de efecte secundare, cum ar fi apariția unor cheaguri.
Alcătuit din trombocite și globule roșii, sângele artificial poate fi stocat, la temperaturi normale, timp de peste un an, în condițiile în care trombocitele prezente în sângele uman nu rezistă decât patru zile (apoi se solidifică), iar globulele roșii 20 de zile (la temperatură scăzută). Trombocitele au rolul de a opri hemoragiile, în timp ce globulele roșii transportă oxigenul. Un alt avantaj al sângelui artificial este că nu are grupă sanguină, ceea ce ar permite transfuzarea către întreaga populație, inclusiv către cei care au o grupă rară de sânge. Producerea la scară industrială a sângelui artificial ar fi însă o provocare, pentru că ar necesita investiții consistente.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu