Inspecția Judiciară, sesizată după conferința Secției de Investigare a migistraților. Dana Gîrbovan: Întrebarea ar fi următoarea

Mărul discordiei îl reprezintă procentul de dosare deschise din oficiu. Dana Gîrbovan a comentat acest subiect.

Redăm postarea acesteia:

„Dupa conferinta de presa a conducerii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) din data de 28.02.2019, Sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspectia Judiciara pentru a verifica daca datele prezentate publicului de conducerea SIIJ sunt exacte sau nu.

Procentul de 70% de dosare deschise din oficiu prezentat de SIIJ ar fi mult exagerat, procentul real al autosesizarilor fiind de aproximativ 2%, sustine Sectia pentru procurori a CSM. Unele dintre aceste autosesizari privesc solutiile pronuntate de judecatori.

Diferenta de procente referitoare la dosarele deschise din oficiu este una majora si ramane ca Inspectia Judiciara sa lamaureasca, in final, problema numarului de dosare privind magistratii, inclusiv a celor deschide din oficiu si a obiectului acestor dosare. Cine a prezentat date eronate va trebui sa-si asume eroarea de comunicare.

Este foarte bine ca, in sfarsit, aceste date sunt facute publice si sunt verificate, pentru ca ani de zile majoritatea judecatorilor nu au stiut nici macar de existenta Serviciului pentru anchetarea magistratilor din cadrul DNA, cu atat mai putin de numarul si obiectul dosarelor existente acolo.

Problema de fond, insa, ramane si ea nu trebuie acoperita de disputa pe numere si procente.

Fie ca sunt zeci, fie ca sunt sute de dosare deschise magistratilor pentru solutiile pronuntate, Inspectia trebuie sa verifice si alte aspecte, de fond, extrem de importante.

1. Care a fost durata acestor dosare?

Daca o plangere formulata de un justitiabil continea strict critici sau nemultumiri referitoare la solutia pronuntata de un judector, ea trebuia imediat clasata. Nu exista nici o ratiune pentru pastrarea deschisa a dosarului pe perioade lungi de timp. Aceeasi problema se pune, cu atat mai mult, in cazul dosarelor deschise din oficiu.

2. Ce acte s-au facut in respectivele dosare?

Este important de vazut ce acte s-au facut in respectivele dosare si daca acestea contin si masuri de supraveghere tehnica a magistratilor. Daca da, in cate si in ce tip de dosare au fost dispuse astfel de masuri de supraveghere tehnica, pentru ce perioada de timp si daca magistratii au fost incunostintati despre acestea, conform normelor din Codul de procedura penala.

3. Ce grad profesional au avut procurorii care au instrumentat dosarele cu privire la magistrati?

Daca un judecator sau procuror este cercetat penal pentru un accident de circulatie, ancheta se face de catre un procuror de la un parchet de pe langa curtea de apel.

Daca, insa, judecatorii sau procurorii erau acuzati de abuz in serviciu sau favorizarea infractorului/faptuitorului, competenta apartinea DNA, unde accedeau inclusiv procurori cu grad de judecatorie, cu minima experienta profesionala si de unde, apoi, anchetau judecatori pentru solutiile pe care le-au pronuntat.

Problema nu este teoretica, pentru ca abuzul in serviciu sau favorizarea infractorului consta exact in "modul in care acestia au solutionat" o cauza, acest tip de exprimare aparand in mai multe ordonante ale DNA dispuse in dosare unde au fost cercetati judecatori pentru solutiile pronuntate.

Daca procurorii, conform Constitutiei, sunt sub "control ierarhic" – solutiile acestora fiind verificate pe legalitate si temeinicie de catre procurorul ierarhic superior –, judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, solutiile acestora putand fi atacate numai in caile prevazute de lege.

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", spune art. 129 din Constitutie.

Astfel, asupra modului in care s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca se pronunta ca regula instantele de judecata ierarhic superioare celor care au dat hotararea pronuntata.

In practica, insa, s-a ajuns la situatia absurda in care procurori cu grad inferior judecatorilor cercetati au facut analize cu privire la legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de judecatori.

Intrebarea pe care societatea, CSM-ul si judecatorii trebuie sa si-o puna e urmatoarea: e acceptabil ca un procuror sa verifice legalitatea si temeinicia unei hotarari judecatoresti, in cadrul urmaririi penale deschise in acest scop?

Mai mult, e acceptabil ca un procuror cu grad de parchet de pe langa judecatorie, ajuns la DNA in urma unui interviu netransparent si cu minima experienta profesionala, sa ancheteze judecatori de curte de apel sau ICCJ pentru solutiile pronuntate?”, a transmis Dana Gîrbovan pe pagina personală de Facebook.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News