Instagram, Facebook și Whatsapp fac parte dintr-o organizație extremistă, în percepția Kremlinului
Un tribunal din Moscova a respins luni un apel formulat de Meta - compania-mamă a Facebook şi Instagram - după ce a fost găsită vinovată de "activitate extremistă" în Rusia în luna martie.
Rusia a restricţionat accesul la platformele emblematice ale Meta, Facebook şi Instagram, precum şi la reţeaua de socializare Twitter, în urma trimiterii de către Moscova a zeci de mii de soldaţi în Ucraina la 24 februarie, o acţiune pe care criticii au considerat-o un efort al Rusiei de a exercita un control mai mare asupra fluxurilor de informaţii, relatează agenţia de presă TASS, citată de Reuters.
În martie, Rusia a declarat că decizia sa privind extremismul nu va afecta serviciul de mesagerie WhatsApp al Meta, concentrându-se în schimb pe Facebook şi Instagram.
Meta nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii trimisă prin e-mail. Avocatul Victoria Shakina a declarat în martie în faţa unei instanţe că Meta nu desfăşoară activităţi extremiste şi că este împotriva rusofobiei.
Rusia a interzis iniţial Facebook pentru că a restricţionat accesul la mass-media ruseşti, în timp ce Instagram a fost vizat după ce Meta a declarat că ar permite utilizatorilor de social media din Ucraina să posteze mesaje care îndeamnă la violenţă împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin şi a trupelor trimise de Moscova acolo.
Ulterior, Meta şi-a restrâns îndrumările pentru a interzice apelurile la moartea unui şef de stat şi a declarat că îndrumările sale nu ar trebui niciodată interpretate ca o aprobare a violenţei împotriva ruşilor în general. De asemenea, Rusia a obiectat faţă de modul în care platformele străine tratează propriile sale media, unele dintre acestea purtând eticheta de "controlate de stat".
În plus, autoritatea de reglementare a comunicaţiilor de stat Roskomnadzor a amendat în mod regulat companiile de social media care nu şterg conţinutul pe care Rusia îl consideră ilegal.
Un avocat care reprezintă Meta a declarat luni în faţa instanţei că refuzul de a bloca accesul la conţinut şi etichetarea mass-media controlate de stat nu sunt activităţi care să fie calificate drept extremiste, potrivit unui reporter Kommersant aflat în sala de judecată.
Reuters nu a putut verifica în mod independent această relatare, iar avocatul nu a putut fi contactat imediat, Mediafax.
UE obligă Facebook, Instagram, WhatsApp sau Google să combată deepfake-urile și conturile false
Noua legislație le va aduce probleme platformelor care nu se supun.
Marile companii tehnologice ale lumii, cum ar fi Google sau deținătorul Facebook, Meta, vor fi amendate consistent dacă nu vor acționa împotriva conturilor false și a deepfake-urilor, potrivit BBC.
Deepfake-urile sunt videoclipuri în care asemănarea unei persoane este folosită pentru a o pune într-o ipostază în care nu a fost niciodată. Noile legi ale Uniunii Europene, susținute de Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), vor obliga companiile să ia măsuri în legătură cu aceste forme de dezinformare apărute pe platformele lor.
În consecință, amenzile vor fi unele deloc mici, ridicându-se până la 6% din cifra de afaceri la nivel global. Codurile legislative au fost întărite și caută să prevină situații în care indivizii profită de dezinformare și știri false pe platformele social media și nu numai, dar și să crească transparența reclamelor politice și să înceteze răspândirea unor „noi comportamente malițioase” care includ roboții online, conturile false și deepfake-urile.
Clubhouse, Google, Meta, TikTok, Twitter și Twitch sunt printre cele 33 e companii care au participat activ la scrierea noilor legi europene și s-au angajat că vor găsi în mod activ soluții. Firmele amintite mai sus vor trebui să ofere rapoarte inițiale asupra implementării noilor legi încă de la începutul anului 2023.
Comisia Europeană va primi de asemenea câte un raport lunar de la platformele cu peste 45 de milioane de utilizatori activi în Uniunea Europeană.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
