Pe măsură ce inteligența artificială (AI) polarizează discuțiile, Universitatea Johns Hopkins explorează o alternativă uluitoare: inteligența organoidă.
Imaginați-vă un viitor în care computerele sunt alimentate de celulele creierului cultivate în laborator.
Organoizii sunt culturi de țesut tridimensionale derivate din celule stem pluripotente umane. Aceste grupuri de celule pot fi proiectate pentru a funcționa ca organe umane reale, reproducând caracteristicile lor structurale și biologice.
În laborator, instrucțiunile genetice ale celulelor stem donatoare permit organoidelor să se autoorganizeze și să se dezvolte în orice tip de țesut organic. Rezultatul? Organe minuscule, dezvoltate în prezent în scopuri de cercetare pentru a testa funcționarea medicamentelor și a terapiilor la scară mică. Mini ficat, inimă, plămâni – practic orice țesut sau structură. Inclusiv creierul uman.
Creierul uman este capabil să proceseze o mulțime de informații simultan. AI se limitează la procesarea secvențială. Un creier uman necesită mult mai puțin timp pentru a învăța sarcini noi decât computerele și consumă o fracțiune din energia necesară pentru alimentarea centrelor de date.
Potrivit Futuro Prossimo, organoizii creierului ar putea oferi noi oportunități de cercetare și inovare. Acestea ar putea face posibilă studierea modului în care creierul uman îndeplinește sarcini complexe, cum ar fi învățarea și memoria, și modul în care răspunde la noile medicamente.
O preocupare majoră se referă la conștientizarea și conștiința organoizilor creierului. Problema conștiinței este extrem de importantă și complexă. Deși în prezent nu există dovezi că aceste celule sunt conștiente sau capabile să gândească și să simtă, nu putem fi siguri că acest lucru nu se va întâmpla. Mai ales că modelele sunt extinse și dezvoltate în continuare.
O altă problemă etică se referă la proprietatea intelectuală a descoperirilor și invențiilor realizate prin inteligența organoidă. Deoarece celulele stem folosite pentru a genera organoizii creierului provin de la donatori voluntari, se pune întrebarea dacă acești donatori își păstrează drepturile asupra a ceea ce este creat folosind codul lor genetic.
Abordarea acestor probleme etice va necesita o colaborare strânsă între cercetători și eticieni. Va fi crucial să se stabilească orientări și reglementări pentru a ne asigura că utilizarea inteligenței organoide este etică și responsabilă, continuând să-și valorifice potențialul de a îmbunătăți modul în care trăim și lucrăm.
Dacă abordăm aceste probleme în mod eficient, inteligența organoidă ar putea deschide căi neimaginate pentru inovare și progres în secolul XXI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu