Inteligența Artificială care transformă textele în muzică, o amenințare la adresa compozitorilor?

Muzicienii au noi motive să-și facă griji pentru meseria lor. A fost dezvoltată Inteligența Artificială care creează muzică din texte și aceasta țintește sus în industria creării de conținut. „Pentru toată lumea, de la streameri la producători de filme sau de aplicații, am făcut mai ușoară licențierea de muzică personalizabilă de înaltă calitate”, pretinde Mubert AI, AI-ul care creează muzică din texte. Desigur, muzica generată de computer există de ceva timp, folosind diverse forme de Inteligență Artificială pentru a obține rezultate care pot suna atât ca sunetele create de om, cât și ca ceva de pe o altă planetă.

Va mai fi nevoie de oameni?

Totuşi, această nouă generație de generatoare de muzică, condusă de Mubert AI, precum și de Audio LM de la Google, este cu totul altceva. Acestea sunt mai puțin integrări creative care să ajute în procesul de creare a muzicii, ci mai degrabă înlocuitori creativi ai muzicienilor, eliminând cu totul nevoia de a plăti oameni sau drepturi de autor, scrie Futurism.

În timp ce ambele platforme sunt impresionant de bune în a genera muzică ce sună ca și cum ar fi fost creată de un om, ele funcționează în moduri surprinzător de diferite.

Mubert AI generează muzică ce sună ca ceva ce ai auzi într-un lift. Potrivit site-ului lor, AI-ul este antrenat pe „peste un milion de mostre muzicale” realizate de „peste 4.000 de creatori”. Pentru a crea o piesă, un utilizator selectează o combinație de genuri muzicale și stări de spirit și astfel se naște o melodie de fundal nememorabilă, fără versuri, pentru Instagram sau TikTok.

Ca o consolare, argumentul lui Mubert AI pentru existența sa se bazează pe faptul că muzicienii și producătorii reali fac parte din funcționarea sa și pot câștiga niște bani din mostre pe care le creează pentru platformă. Însă Google nu se laudă cu același lucru. Trăim într-o lume bazată pe conținut, iar crearea de conținut sintetic face mai ușoară munca multor creatori. Însă în această lume condusă de AI, nu putem decât să ne întrebăm ce se pierde în acest proces.

Inteligența artificială: viitorul artei?

Când ne gândim la artă, mintea ne zboară, de cele mai multe ori, la ceva produs de mâna omului. Până la urmă, arta, în orice formă poate fi găsită, fie ea vizuală sau auditivă, are la bază creativitatea umană și este făurită cu scopul de a fi admirată pentru frumusețea ei sau pentru emoția pe care o transmite.

În octombrie 2018, casa de licitații Christie din New York a vândut pictura „Portretul lui Edmond de Belamy”, generată de colectivul francez Obvious cu un algoritm, pentru 432.500 de dolari. Portretul a fost realizat de un program de calculator care generează imagini noi folosindu-se de modele din imagini care deja există. Tehnologia care a fost folosită pentru a produce „Portretul lui Edmond de Belamy” se numește GANs (Generative Adversarial Networks) și, la fel ca alte metode de machine learning, are nevoie de o mostră. Inteligența artificială „învață” diverse aspecte ale imaginilor sau picturilor din model, pe care apoi încearcă să le folosească pentru a crea ceva nou. Computerul, bineînțeles, nu știe ce reprezintă acele aspecte ale imaginilor, dar dacă le întâlnește de multe ori în mostră, le învăță și apoi încearcă să le folosească într-o imagine nouă.

Pasionații de artă nu au fost încântați de vânzarea picturii. Deși rezultatul era impresionant, pictura era totuși o simplă copie a altor creații, generată de un algoritm de pe internet din mostre care nu fuseseră create de colectivul Obvious. Consensul la care au ajuns pasionații de artă era că, într-adevăr, inteligența artificială nu putea crea ceva original, deosebit.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News