EXCLUSIV  Interviu cu un arheolog. ”Arheologii nu sunt căutători de comori”. Viitorul profesiei, în strânsă legătură cu proiectele de infrastructură

Pe Vasile Diaconu îl puteți găsi pe șantierele arheologice sau pe rețelele de socializare. Cei pasionați de istorie sunt conectați cu ultimele descoperiri ale cercetătorilor și voluntarilor chiar de la locul săpăturilor pe care le fac. În privința acestui proces de cercetare specific arheologiei, am vorbit cu Diaconu, despre primele sale săpături, dar și ”comorile” pe care profesioniștii din domeniu le descoperă. 

DC News: Care au fost primele săpături pe care le-ați realizat și cum v-au influențat cariera?

”Primele săpături arheologice la care am participat au fost în timpul facultății, când, împreună cu unii dintre colegii mei am mers pe șantierul-școală de la Siliștea (jud. Neamț), coordonat de profesorul Neculai Bolohan de la Universitatea ,,Al. I. Cuza” din Iași. Acolo am învățat, în mod practic, ABC-ul arheologiei preistorice. De altfel, fără practica pe un șantier arheologic, înțelegerea unor noțiuni teoretice ar fi fost mult mai dificilă. În cazul meu, contactul direct cu munca de teren a fost determinant pentru a mă orienta spre profesia de arheolog.

După ce am devenit arheolog ”cu acte” în cadrul Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț (Complexul Muzeal Național Neamț), am realizat primele săpături arheologice la Cetatea Neamț, în anul 2007. Ulterior am activat pe mai multe șantiere arheologice coordonate de instituția noastră, în județele Neamț și Bacău. Din anul 2015 sunt responsabilul științific al mai multor cercetări arheologice din zona Neamțului”, a spus Vasile Diaconu. 

Citește și : Arheologia, o profesie departe de mit, legendă și poveste. Vasile Diaconu: Arheologia este o știință în sine. Care sunt satisfacțiile descoperirilor

DC News: Care sunt ”comorile” pe care le descoperă arheologii?

”Principalul obiectiv al arheologilor este acela de a recupera toate vestigiile materiale care au aparținut vechilor comunități umane, astfel încât să poată fi reconstituit cât mai bine trecutul acestora. În ciuda unei opinii care există în mentalul colectiv, arheologii nu sunt căutători de comori, adică de obiecte prețioase. Pentru arheolog este important fiecare obiect pe care-l descoperă în pământ, fie că este o unealtă de piatră de acum 10000 de ani, fie că este un fragment ceramic pictat, fie că este o monedă romană de argint sau o sabie medievală. Și toate acestea sunt importante mai ales dacă, analizate în context, reușesc să ofere și informație științifică. Altfel spus, arheologul caută povestea din spatele fiecărui obiect, pentru că această poveste este partea unei istorii mai vaste, cea națională, care este un important element identitar”, a argumentat arheologul. 

DC News: Are arheologia viitor în România?

”Chiar dacă nu are o tradiție la fel de îndelungată ca în țările din vestul Europei, arheologia de la noi are cu siguranță un viitor. Și când fac această afirmație am în vedere faptul că în ultimii ani marile proiecte de infrastructură desfășurate la nivel național au implicat și o intensă activitate arheologică, pentru că multe dintre acestea au afectat zone cu urme de locuire din diverse etape istorice. În condițiile în care astfel de proiecte naționale sau regionale și chiar locale vor continua să fie implementate, cu siguranță va fi nevoie și de arheologi care să facă cercetări în zonele respective. Probabil că publicul larg nu cunoaște faptul că România are un patrimoniu arheologic extrem de bogat și prea puțin cercetat, motiv pentru care eu am convingerea că unii dintre tinerii care sunt acum studenți ai facultăților de istorie vor fi în câțiva ani arheologii care vor putea face descoperiri valoroase.    

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News