EXCLUSIV  Interzicerea Bisericii Ortodoxe în Ucraina și miezul disputei. Dan Carp: Ce li se va întâmpla românilor de acolo

Rada Supremă de la Kiev a adoptat marți un proiect de lege ce prevede interzicerea Bisericii Ortodoxe legate de Patriarhia Moscovei și considerată adesea un releu de influență pentru Kremlin, după doi ani și jumătate de la începutul invaziei ruse, transmite AFP, scrie Agerpres.

În mod deloc surprinzător, Rusia a denunțat o tentativă a Kievului de a ”distruge ortodoxia canonică”. ”Decizie istorică! Parlamentul a votat un proiect de lege care interzice o filieră a țării agresoare în Ucraina”, a scris pe Telegram deputatul Irina Gerașcenko.

Potrivit unui alt parlamentar, Iaroslav Jelezniak, în favoarea acestui proiect de lege au votat 265 de deputați, pentru a trece fiind necesare 226 de voturi. ”Nu va exista o Biserică moscovită în Ucraina”, a declarat la rândul său pe Telegram șeful administrației prezidențiale ucrainene Andrii Iermak.

Biserica vizată de această decizie era altădată cea mai populară în Ucraina, țară cu o mare majoritate ortodoxă. Însă ea a pierdut în ultimii ani numeroși enoriași, pe măsură ce sentimentul național ucrainean a câștigat în popularitate în fața fostei puteri ruse. Acest proces s-a accelerat prin crearea în 2018 a unei Biserici Ortodoxe Ucrainene independentă de Moscova, apoi și mai mult odată cu declanșarea, în februarie 2022, a invaziei ruse împotriva Ucrainei, susținută în mod deschis de Patriarhia Moscovei.

Potrivit deputatului Iaroslav Jelezniak, noua lege, care mai trebuie promulgată de președintele Volodimir Zelenski pentru a intra în vigoare, le lasă nouă luni parohiilor Bisericii vizate pentru ”a tăia legăturile sale cu Biserica Ortodoxă Rusă” care susține invazia rusă împotriva Ucrainei.

”Sperăm că decizia de astăzi va accelera trecerea acestor parohii către Biserica Ortodoxă” independentă de tutela Moscovei, a adăugat la rândul său deputata Irina Gherașcenko. Potrivit media, Biserica legată de Rusia numără astăzi circa 9.000 de parohii în Ucraina, comparativ cu 8.000-9.000 de parohii ale rivalei independente. În mod concret, potrivit experților ucraineni, suprimarea parohiilor legate de Moscova riscă prin urmare să dureze luni de zile, chiar ani, pentru că interdicția fiecăreia dintre ele va trebui aprobată de un tribunal.

Biserica Ortodoxă vizată de această interdicție anunțase în mai 2022 că rupe orice legătură cu Patriarhia Moscovei și a acuzat autoritățile ucrainene de persecuții. Însă guvernul ucrainean estimează că ea rămâne de facto dependentă de Rusia și mai mulți dintre demnitarii săi sunt vizați de anchete criminale. Decizia Parlamentului ucrainean vizează să ”distrugă ortodoxia canonică și veritabilă și să aducă în locul ei un substitut, o falsă Biserică”, a declarat marți purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, citată de televiziunea de stat. Potrivit unui sondaj realizat în 2023 de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev, 66% dintre ucraineni erau favorabili interzicerii Bisericii legate de Moscova. De asemenea, 54% dintre ucraineni se identificau cu Biserica independentă și doar 4% cu cea supusă Patriarhiei ruse, potrivit unui sondaj de opinie realizat de aceeași organizație în 2022, comparativ cu 42% și 18% anul precedent.

Dan Carp: ”Ruptura”, cel mult este o chestie de imagine

În acest context am luat legătura cu prof. univ. dr. Dan Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București, care ne-a oferit câteva comentarii.

”Este o lege care se discută de foarte multă vreme. Însă comentariile de la ea au fost tocmai că Zelenski nu și-a configurat  o opinie dacă să o ratifice sau nu. Nu știu dacă o va ratifica pentru că este o lege foarte sensibilă, la fel ca și la legea învățământului pentru minorități, care a fost amânată, respinsă în Parlament. De aproape doi ani se discută despre legea asta”, ne-a declarat prof. univ. dr. Dan Carp.

În ceea ce privește un posibil impact asupra ucrainienilor, Dan Carp a afirmat că ”este foarte greu de spus, pentru că Biserica Ortodoxă Ucraineană, formal, s-a desprins de Patriarhia Moscovei, iar aici este miezul disputei. Ce se interzice? O jurisdicție externă? Ei au spus că s-au desprins, însă această desprindere nu a fost marcată prin alegerea unor alte structuri tipice pentru Ucraina și probabil că legea tocmai de aia a fost amânată, pentru că nimeni nu știe cum să o aplice deocamdată.

În momentul de față, Biserica Ucraineană nu mai aparține de Patriarhia Moscovei încă din mai 2022. (...) Legea când a fost introdusă, cei de la Biserica Ucraineană care ține de Moscova au spus: Noi nu mai aparținem, deci nu ni se aplică. Și de atunci a început un proces foarte complet de reformulare a frazelor din lege, în așa fel în care să acopere și noua jurisdicție. Problema este că să spunem că se interzice biserica aceasta care formal este independentă, ei se pot reconstitui oricând, pentru că pot să ceară. Fiecare parohie poate să ceară din nou înregistrarea. Nu știu cum se poate formula o lege prin care să interzici un cult care formal nu mai are legături. Sigur că există legături, dar ei au dat o decizie foarte controversată atunci, pentru că ei nu au un conducător al bisericii. Au renunțat la jurisdicție, dar care este rolul patriarhului Moscovei nu este foarte clar”, ne-a mai spus Dan Carp.

Totodată, Dan Carp a precizat că ”românii din Ucraina aparțin, formal, de biserica asta, dar să zicem, prin absurd, că merge până la capăt cu procesul acesta, aderența lor este formală. De când a început războiul (n.r. 22 februarie 2020, când Rusia a invadat Ucraina), nu prea mai dau pe la biserică. Preoții de acolo, pe plan local, le spun oamenilor: Nu avem nicio legătură cu Patriarhia de la Moscova, facem serviciul în limba română. 

Părerea mea este că indiferent de cum se va solda asta, care va fi forma finală a legii, nu va avea niciun efect pe plan local, mai ales în cazul românilor. Dar a apărut acest fenomen nou, această biserică ce este creată de Patriarhia Română, încă din luna mai, vom vedea. Sunt diferite parohii care au trecut deja la Patriarhia de la București, dar este un proces foarte lent”, a mai spus Dan Carp.

”Ruperea” față de Biserica Ortodoxă Rusă a fost făcut printr-o hotărâre a Sinodului,  dar ”statul nu poate să intervină mai mult în privința aceasta. Statul nu poate să încalce lucrul acesta, cel mult este o chestie de imagine, în sensul că se vrea rezolvarea problemei. Dar practic, nu este nicio diferență, în realitate, între cele două biserici. Pentru români nu are niciun fel de însemnătate practică, dar românii din Ucraina se confruntă cu acest proces lent de creare a unor structuri ale Patriarhiei Române, în măsura în care vor exista și preoți care să meargă la fața locului”, a continuat Dan Carp, adăugând că ”există riscul secularizării, pentru că în confuzia asta oamenii pot spune că: mai bine nu mai mergem deloc. Asta se și întâmplă”, a conchis profesorul Dan Carp.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News