Între Stambul și București

Un moment muzical a fost oferit la harpă de către Adriana Câlțea în timpul primirii invitaților în holul aulei bibliotecii. Directorul BCU, prin discursul său a stabilit intriga de la care a pornit curiozitatea participanților amintind cuvinte de origine turcă intrate în bagajul limbii române atât de organic încât în prezent mulți dintre conaționalii noștri le identifică drept autohtone.

Damian Anfile a susținut prima parte a simpozionului reliefând un „scurt istoric ale relațiilor româno-turce” concentrat în episoade emblematice încadrate între bătălia de la Rovine (1395) și Războiul de Independență al României (1877).

Scriitoarea Doina Ruști a continuat conferința cu cea de-a doua parte a simpozionului învăluind publicul în drama celui mai recent volum al său - Ciudățenii Amoroase din Bucureștiul Fanariot (2022) – știut fiind că pe lângă talentul său scrierile sale au oferit cititorilor baza unei lecturi documentate privind istoria Imperiului Otoman. 

Prezențe și influențe otomane în București

Cea de-a treia parte a conferinței a fost susținută de Damian Anfile. Acesta a readus la viață pagini de istorie scrise despre „prezențe și influențe otomane în București”, amintind evenimente majore de la Sinan Pașa, bombardarea mănăstirii Radu Vodă până la evenimente din anul 1948. Alte detalii și curiozități abordate au vizat influențe arhitecturale, locuri, influențe gastronomice, modă, influențe ceremoniale, muzică, meșteșuguri și ocupații aduse de turci precum și influențe de mentalitate de tipul „huzur”, „zaiafet” și „chiolhan”. Doina Ruști și Damian Anfile au fost complementari pe parcursul acestei conferințe; sesiunea interactivă de întrebări, răspunsuri și completări la curiozitățile auditoriului au confirmat interesul crescut al publicului pentru asemenea evenimente.

În încheiere, Mireille Rădoi a închis acolada istorică a influenței otomane în societatea românească prin precizările legate de fondatorul instituției, regele Carol I care odată cu venirea sa la tron a marcat începutul ascendentului pe care l-a avut occidentul asupra țărilor române intrate cu această ocazie într-o nouă perioadă istorică: epoca modernă. 

Manuscrisul în limba otomană din anul 1859

Cu prilejul acestui eveniment, Biblioteca Centrală Universitară a expus din colecțiile sale, câteva documente prețioase precum manuscrisul în limba otomană din anul 1859, din donația Augustin ZN Pop, fotografii realizate în timpul Războiului de Independență, ziarul Resboiul dedicat și apărut de-a lungul aceluiași conflict (1877-1878) și documente din colecțiile de carte veche și rară, literatură de călătorie, opere ale unor reputați istorici turcologi, artă și album dedicate romantismului de tip oriental.

„Două culturi au interacționat într-un creuzet istoric pe teritoriile țărilor române timp de mai bine de jumătate de mileniu. Deși relațiile dintre acestea au cunoscut atât perioade de prosperitate cât și vremuri ostile, cele două popoare au împrumutat unul de la celălalt obiceiuri sociale și mentalități care au rămas în conștiința lor colectivă ca un ecou al istoriei comune. Constantinopole păstrează o importanță culturală incontestabilă pentru Țările Române influențând multă vreme domnitori și gânditori români deopotrivă. Din acest motiv suntem bucuroși să găzduim evenimentul de astăzi care marchează începutul unui program sistematic de abordare a confluenței dintre cultura românească și cea turcă prin conferințe medalion dedicate unor personalități importante precum Ion Ghica sau Dimitrie Cantemir. Sunt fenomene ca cele descrise astăzi în evenimentul desfășurat în aula bibliotecii care confirmă că suntem păstrătorii unor nestemate din ceea ce spunea istoricul Nicolae Iorga că este Byzance après Byzance”, a declarat Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, într-un comunicat al instituției.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News