Întrebări de 100 de puncte după violurile din Köln

După revelionul groazei din Koln, se ridică două întrebări delicate.  Nici după ce a fost demonstrat că majoritatea agresorilor erau azilanți, reacțiile în presa germană nu au fost dure. Mai mult s-a scandalizat presa europeană.  

Criticile la adresa cancelarului Merkel sunt mai degrabă constructive. Parcă s-a uitat politica ”willkommen”, din toamna  trecută.

De ce sunt ziarele germane atât de binevoitoare cu cancelarul?

 Susținerea populară de care se bucură Merkel nu poate fi invocată. În octombrie, doar 39% dintre nemți îi aprobau măsurile în domeniul imigrației , 49% erau împotrivă. După violurile din noaptea Sf. Silvestru...

O ipoteză ar fi legată de coaliția de guvernare din Berlin. Popularii dnei Merkel sunt în alianță cu socialiștii. Compromiterea celor două mari partide trimite alegătorii spre extremiștii de stânga sau de dreapta. Elitele germane știu ce înseamnă extremismul și acționează pentru evitarea acestuia, la fel cum presa din România s-a solidarizat împotriva lui Vadim Tudor, indiferent de orientare, la alegerile din 2000.  

Sunt reale explicațiile pentru boicotul Schengen?

La această a doua întrebare nu am răspuns. România este sancționată de ani buni pe tema Schengen. Unii analiști au pus blocada pe seama jocurilor electorale din Germania, Olanda sau Franța. Mai precis, pe seama romilor. Cerșetorii și hoții de buzunare au iritat electoratul, iar politicienii înhață voturi, respingând intrarea României în spațiul Schengen. Ba au fost alegeri locale în Franța, ba se ridicau naționaliștii în Olanda, ba erau alegeri în vreun land din Germania. Ok. Deci, Merkel ar fi respins intrarea României în spațiul Schengen ca să nu piardă voturi.  Este de înțeles această politică. Nu se temea, însă, că va pierde voturi când și-a făcut selfie cu un azilant din Siria?

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News