Iohannis a sesizat o nouă Lege la CCR

"Învederăm faptul că această lege conţine dispoziţii care sunt contrare prevederilor consacrate prin art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 76 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie", se arată în sesizare.

Potrivit președintelui, contravine legii fundamentale prevederea potrivit căreia preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi sunt numiţi prin hotărâre adoptată în şedinţa Senatului, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, dacă întrunesc majoritatea voturilor.

"Numirea de către Parlament a conducerii Consiliului de monitorizare se materializează într-o hotărâre a Senatului. În conformitate cu dispoziţiile art. 76 alin. (2) din Constituţie, pentru a fi adoptat, un asemenea act ar trebui să întrunească votul majorităţii deputaţilor, respectiv al senatorilor prezenţi şi nu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere", se precizează în sesizare.

Motivele invocate de Iohannis

Preşedintele Iohannis invocă o decizie a CCR prin care s-a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel, iar cu privire la numirea conducerii Consiliului de monitorizare Constituţia nu prevede expres o majoritate necesară adoptării hotărârii parlamentare în cauză.

El arată că hotărârea Senatului, în acest caz, trebuie să se adopte cu votul majorităţii membrilor prezenţi, instituirea unei alte majorităţi fiind contrară Legii fundamentale.

"Procedând în acest mod, Parlamentul a adoptat o lege cu încălcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie în ceea ce priveşte obligativitatea respectării deciziilor Curţii Constituţionale, în cazul de faţă cu referire la modalităţile de adoptare a hotărârilor parlamentare, respectiv stabilirea majorităţii voturilor necesare", explică Iohannis.

Prevederi lipsite de claritate

Preşedintele Iohannis afirmă şi că prevederile potrivit cărora, în termen de 10 zile de la publicarea candidaturilor pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ale Consiliului de monitorizare, se pot depune, la comisia de specialitate, în scris, obiecţiuni argumentate cu privire la acestea sunt lipsite de precizie şi claritate în ceea ce priveşte persoanele care pot depune aceste obiecţiuni, întrucât nu reiese dacă textul se referă doar la persoanele direct interesate, la acele organizaţii care au dreptul să nominalizeze propuneri pentru respectivele funcţii sau la orice persoane.

El critică şi dispoziţiile care stabilesc că avizul întocmit de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului, în urma audierii candidaţilor şi prezentat în şedinţa plenului Senatului se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, considerând că prezintă neclarităţi şi, în consecinţă, contravin cerinţelor de claritate şi previzibilitate instituite de legea fundamentală.

"Rezultă că procedura de numire a preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului de monitorizare trebuie să parcurgă două etape distincte şi anume - prima etapă care constă în adoptarea avizului Comisiei de specialitate, prezentat în şedinţa plenului Senatului, cu privire la audierea candidaţilor, de către senatorii prezenţi, respectiv a doua etapă, cea a numirii efective, prin hotărâre adoptată în şedinţa Senatului, cu votul majorităţii senatorilor", spune Klaus Iohannis.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News