Află mai multe în articol despre faptul că președintele Klaus Iohannis ar fi ajuns la o înțelegere pentru a se retrage din cursa pentru funcția de secretar general al NATO.
Pentru majoritatea țărilor NATO a sosit momentul ca președintele Klaus Iohannis să se retragă după două luni de luptă pentru funcția de top a alianței.
În culisele funcțiilor de conducere, o serie de oficiali și diplomați UE consideră că Klaus Iohannis joacă pe termen lung și se folosește de candidatura sa la NATO pentru a se poziționa pentru un alt post de conducere în UE.
De când și-a anunțat candidatura, în martie, Klaus Iohannis a reușit să obțină sprijinul unei singure țări din grupul celor 32 de state. Aceasta este Ungaria, care a amenințat săptămâna trecută că se va retrage din anumite operațiuni NATO. Slovacia rămâne nehotărâtă, dar toate celelalte 29 de țări și-au manifestat sprijinul pentru candidatul clar favorit, premierul olandez Mark Rutte.
Totuși, acest lucru nu este suficient pentru Rutte deoarece are nevoie de sprijinul deplin al tuturor membrilor alianței pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, care urmează să se retragă la începutul lunii octombrie.
În timp ce miniștrii de Externe ai NATO se întâlnesc joi și vineri la Praga, teama este că, dacă Klaus Iohannis nu se retrage curând, căutarea viitorului secretar general al NATO riscă să devină parte a manevrelor de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.
În mod obișnuit, președințiile Comisiei Europene și ale Consiliului European, precum și rolul de șef al diplomației UE, sunt toate puse la bătaie, cele 27 de țări ale UE încercând, de asemenea, să obțină portofoliile Comisiei pe care le doresc.
Acum, șefia NATO face parte din acest amestec.
„Pentru prima dată, NATO face parte din pachet. Oficial nu este, dar neoficial este", a declarat un oficial al UE care, la fel ca și ceilalți citați, a beneficiat de protecția anonimatului deoarece nu are voie să vorbească public pe această temă.
Biroul președintelui Klaus Iohannis a respins afirmațiile potrivit cărora acesta ar fi fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa. „Nu există o astfel de presiune în ceea ce privește retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale”, a declarat biroul președintelui într-un e-mail pentru POLITICO.
Repartizarea funcțiilor de conducere este întotdeauna un puzzle complicat, ținând cont de un echilibru între afilieri politice, geografie și gen. Chiar dacă Rutte obține postul de la NATO înainte ca liderii UE să discute despre posturile de conducere europene, liderii vor trebui să țină cont de faptul că a câștigat un liberal olandez, au declarat doi diplomați europeni.
Klaus Iohannis a ajuns la o înțelegere cu aliați cheie pentru a renunța la cursa pentru NATO până la începutul lunii iunie sau cu o lună înainte de marele summit NATO de la Washington, au declarat doi înalți oficiali europeni care au beneficiat de protecția anonimatului, conform POLITICO. La începutul acestei luni, Klaus Iohannis s-a întâlnit la Casa Albă cu președintele american Joe Biden care l-a susținut deja pe Rutte.
Renunțarea înainte de cursa pentru funcția supremă europeană și înainte de summitul NATO din iulie îi va oferi lui Iohannis o oarecare bunăvoință față de aliații occidentali pe care ar putea să o valorifice în timpul discuțiilor pentru funcția supremă. Cel de-al doilea mandat al său ca președinte se încheie în decembrie.
Există mai multe scenarii pentru Iohannis care circulă la Bruxelles. Una dintre opțiuni este foarte puțin probabilă: în cazul în care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este marea favorită, nu obține un al doilea mandat, Iohannis a fost menționat ca o alternativă.
Klaus Iohannis vine din Partidul Popular European (PPE), cea mai puternică grupare politică din UE, la fel ca și von der Leyen. Klaus Iohannis este, de asemenea, vorbitor de limba germană și are o experiență de peste 10 ani ca șef de stat.
Politco menționează că România este, de asemenea, un exemplu în UE atunci când vine vorba de respingerea influenței rusești, de susținerea Ucrainei și de integrarea în UE, de exemplu, prin aderarea oficială la spațiul Schengen.
Aliații lui Klaus Iohannis insistă asupra faptului că intenția sa de a candida la NATO nu este doar o modalitate de a obține un post în UE, întrucât acesta „crede cu tărie în necesitatea unei voci est-europene în acest post atât de important pentru NATO în acest moment”, potrivit unui oficial.
O altă opțiune vehiculată pentru Iohannis este ca acesta să devină comisar european pentru apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acest portofoliu, care nu există în prezent, dar pe care vrea să îl creeze.
Cel mai vehiculat nume pentru acest post este cel al ministrului polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, dar, ținând cont de surprizele care apar în orice puzzle de funcții de conducere, postul ar putea totuși să-i revină lui Iohannis, au declarat alți doi oficiali ai UE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu