Iohannis, controversă șef de Stat Major. ”O problemă pentru întreaga alianță NATO”

Președintele Klaus-Werner Iohannis a emis un decret prezidențial prin care, fără nicio nominalizare din partea ministrului Apărării și aprobarea primului-ministru, a prelungit cu încă un an mandatul generalului Nicolae-Ionel Ciucă, în cea mai importantă poziție în armată, cea a șefului Statului Major. Conform Legii privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării (346/2006), "Șeful Statului Major al Apărării este servicemanul cu cel mai înalt rang în armată, numit de președintele României, după ce a fost numit de către ministrul Apărării, cu aprobarea premierului, pentru o perioadă de patru ani, cu posibilitatea de a prelungi mandatul său până la un an".

Constituția României nu include printre puterile președintelui, în ceea ce privește apărarea națională (articolul 92), puterea de a numi șeful Statului Major al Armatei. În același timp, într-un articol intitulat "Alte puteri" (în paragraful c), el precizează că președintele "numește oameni în funcții publice, în conformitate cu legea". Legea definește numirea prezidențială ca o procedură formală simplă, nu ca o decizie politică. O procedură care consacră propunerea (numirea) ministrului Apărării, la care se poate opune prim-ministrul pe bază de oportunitate, și de către președinte, așa cum a decis Curtea Constituțională (CCR), numai pe baza unor motive legale. Aceeași lege nu conferă Consiliului Suprem de Apărare Națională (CSAT) orice rol în această numire.

În acest sens, conform legislației care o reglementează (415/2002), CSAT este "o autoritate administrativă autonomă însărcinată, conform Constituției, să organizeze și să coordoneze în mod centralizat activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională". Constituția prevede, de asemenea, că președintele României prezidează ședințele CSAT.

Din nefericire, în timp, președinții anteriori ai României, în încercarea de a-și extinde puterile, i-au dat CSAT, uneori cu acoperirea majorității parlamentare și alteori, profitând de tăcerea supusă a membrilor Parlamentului, prerogative tot mai extinse și neconstituționale, precizează Q Magazine. De exemplu, prerogativele care au permis încheierea de protocoale secrete între Serviciul Român de Informații și sistemul judiciar, precum și extinderea competențelor SRI pentru a include și cercetarea penală. Prin urmare, președinții s-au transformat într-o manieră abuzivă de la facilitatori de consens între instituții care nu au o subordonare ierarhică directă unul altuia sau un cap comun, așa cum s-a intenționat inițial, în șefii administrativi ai CSAT, acesta din urmă devenind paralelă legislativă și executivă, mai notează aceeași publicație. Chiar și așa, în special din cauza lipsei vreunei dispoziții legale explicite, intervenția CSAT în numirea șefului Statului Major al Apărării nu poate avea nici un rol, dincolo de o recomandare.

Decretul prezidențial nu este legal

În cazul în care președintele Iohannis sau CSAT descoperă că o nominalizare nu îndeplinește cerințele legale, acesta din urmă poate emite un aviz negativ, iar precedentul, chiar dacă acest aviz ar fi fost pozitiv, ar putea respinge propunerea de numire și poate cere ministrului Apărării să stabilească legalitatea. Potrivit informațiilor furnizate de Q Magazine, ministrul Apărării, Gabriel Leș, a trimis președintelui, la 17 decembrie, numirea generalului Dumitru Scarlat pentru funcția de șef al Statului Major al Forțelor Terestre, dar președintele a refuzat să includă acest subiect pe agenda CSAT la timp. Lipsa acestei poziții în ierarhia armatei a fost ulterior folosită ca pretext juridic pentru a respinge ca fiind ilegală nominalizarea lui Dumitru Scarlat pentru șeful Statului Major al Forțelor Armate. Acest lucru dovedind că această criză ar fi fost premeditată de președinte, potrivit Q Magazine.

CSAT nu votează asupra deciziilor sale, deoarece alegerea oricărei instituții membre nu poate fi impusă celorlalți, ci folosește mai degrabă un consens ca mecanism de luare a deciziilor. Astfel, deciziile sale pot fi obligatorii pentru întreaga administrație de stat, așa cum prevede legea. Atunci când, din lipsă de consens, nu se ajunge la o poziție comună, deoarece (prin definiție) avizele nu sunt obligatorii, odată ce acestea sunt solicitate, imposibilitatea de a fi emise nu împiedică adoptarea deciziilor respective. Aceasta este regula generală formulată de CCR cu privire la statutul juridic al avizelor consultative. Președintele nu-și poate impune opțiunile la CSAT, deși conduce întâlnirea. El este încă un mediator. Președintele poate, cel mult, să sugereze soluții.

Prelungirea unui mandat acordat inițial pe baza propunerii ministrului Apărării și cu aprobarea premierului este, de fapt, un nou mandat, iar acest lucru poate fi emis numai pe baza nominalizării și cu aprobarea celor care au generat și au aprobat primii. Oficiile care au decis inițial posibilitatea acordării mandatului de șef al Statului Major al Armatei unei anumite persoane trebuie, de asemenea, să decidă acest lucru în ceea ce privește prelungirea acestuia. Motivul este același. Procedura trebuie să fie aceeași. Legea nu menționează altă procedură de prelungire a mandatului. Dacă legea nu descrie în mod explicit o procedură diferită, președintele Iohannis nu ar trebui să utilizeze o procedură diferită, noteaza Q Magazine.

Decretul prezidențial care prelungește mandatul lui Ciucă nu este legal din punct de vedere formal, noteaza Q Magazine. Potrivit articolului 100 din Constituție, decretele prezidențiale nepublicate sunt considerate inexistente. Al doilea paragraf al aceluiași articol prevede că, printre altele, deciziile luate în temeiul articolului 92 (deciziile referitoare la apărarea națională) trebuie să fie contrasemnate de către primul-ministru. În aceste condiții, este posibil ca Monitorul Oficial al României să refuze publicarea decretului de extindere a mandatului generalului Ionel-Nicolae Ciucă, dacă acesta nu este contrasemnat de primul-ministru, concluzionează aceeași publicație. 

Ofițer: "Acum este evident că Ciucă îl slujește lui Iohannis!"

Mai mulți diplomați contactați de revista Q Magazine, la câteva ore după emiterea decretului prezidențial, și-au exprimat uimirea, declarând că au informat deja guvernele lor cu privire la acuzațiile de nelegalitate exprimate de premierul Viorica Dăncilă. În același timp, s-a confirmat că această procedură ilegală a dat naștere la o adevărată dilemă cu privire la abordarea viitoare față de aliatul român, printre ofițerii străini de rang înalt care au lucrat împreună cu șeful Statului Major al Armatei din România în diferite misiuni comune. Este vorba despre armata unuia dintre cei mai importanți membri ai NATO, în contextul războiului hibrid în desfășurare, care implică direct Europa, precum și amenințarea izbucnirii sau extinderii războaielor convenționale în vecinătatea României. 

În cazul unui ordin dat de generalul Ciucă, ca șef al Statului Major, după 31 decembrie 2018, când expiră mandatul său și intră în vigoare extinderea ilegală și neconstituțională a mandatului său, vor fi subordonați care nu vor putea accepta executarea ordinelor venite de la un comandant ilegal, scrie Q Magazine. Armata Română va fi astfel împărțită, iar autoritatea actului de comandă va fi compromisă.

Gestul președintelui a răpit autoritatea unuia dintre cei mai valoroși generali ai armatei române și a distrus coeziunea armatei. Prin fapta sa, Klaus Iohannis a indus în Armata Română ostilitate față de generalul Nicolae Ciucă, scrie aceeași sursă. Mai mulți ofițeri de rang înalt au declarat pentru Q Magazine: "Acum este evident că Ciucă îl slujește lui Iohannis!" , "Generalul Scarlat nu merită acest lucru. Oamenii îl vor iubi și mai mult acum!". 

Surse din cadrul Ministerului Apărării au declarat tot pentru Q Magazine că însăși atitudinea generalului Nicolae Ciucă a fost percepută ca schimbată de joi, când a fost "distrusă și distrasă", până vineri, când a devenit "relaxat" și care ridică întrebări legate de coordonarea sa cu președintele Iohannis în procedura pe care a urmat-o.

"O problemă pentru întreaga alianță NATO"

Reacțiile aliaților au fost rapide, deși nu au fost încă publice. Potrivit informațiilor obținute de revista Q Magazine, semnalele de alarmă au fost deja trimise. Cineva dorește să forțeze internaționalizarea conflictului dintre președintele Iohannis și Guvern, iar președintele încearcă să evite acele persoane care se opun unei astfel de internaționalizări, punându-le în fața unui fapt realizat, notează publicația citată.

Un observator și consilier politic, apreciat în cercurile transatlantice, a declarat pentru Q Magazine, sub protecția anonimatului: "Dacă România va ține la Washington un ambasador care nu are sprijinul Parlamentului național, atunci este doar problema lui. Dacă, totuși, Armata Română este sub comanda unui șef al Statului Major al Forțelor Armate care nu este susținut de Guvernul României, atunci este o problemă pentru întreaga alianță (NATO) și pentru Alianță nu va rămâne pasivă ".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News