Iohannis: Nu poate nimeni să înceapă să spioneze propriii politicieni / Fiecare are libertatea, dacă vrea să candideze, să-şi facă campanie

Cyber-space-ul, un spațiu cu bătaie lungă

Şeful statului a fost întrebat de jurnalişti cu privire la întârzierea luării unei decizii privind turul întâi al alegerilor prezidenţiale.

"Noi discutăm de ani de zile aceste chestiuni, deci nu este ceva ce am aflat alaltăieri, dar de la a şti că există acest pericol până la a găsi concret ce s-a întâmplat este cale lungă. Trebuie să înţelegem că nimeni dintre cei care ne atacă nu o face într-un mod transparent. Se ascund perfect în cyber-space, este aproape imposibil de găsit legătura şi firul, se folosesc de servere din toată lumea, se folosesc de servere care sunt conectate la alte servere, la alte servere, deci să nu-şi imagineze cineva că aceste atacuri se fac cu semnătură, cu dragoste din partea Estului. Nu. Sunt foarte, foarte greu de documentat", a spus Klaus Iohannis, la Bruxelles, înaintea Summitului UE - Balcanii de Vest.

Şeful statului a adăugat că toată lumea este conştientă că problema există, dar de la a cunoaşte că aceasta există până la a o preveni şi până la a o remedia este de multe ori foarte complicat.

S-ar ajunge la vechea Securitate

"Nu poate nimeni, nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze propriii politicieni. Am ajunge înapoi unde am fost înainte de '89. Fiecare are libertatea dacă vrea să candideze să-şi facă campanie, să spună oamenilor ce vrea, aşa este în politică. Nu poţi să vii şi să interzici un candidat fiindcă vorbeşte ciudăţenii în campanie, dacă nu încalcă legea. Se pare că au fost şi încălcări ale legii în zona de antisemitism, de propagandă legionară, care poate ar fi trebuit să fie urmărite mai îndeaproape. Probabil, data viitoare aşa se întâmplă. Dar, atenţie, acesta este un lucru foarte, foarte serios şi vreau să îl tratăm aşa cum este. Serviciile secrete nu au voie să urmărească politicieni în intern. Pur şi simplu, am ajunge imediat înapoi la vechea Securitate. Aşa ceva este inacceptabil. De aceea, este cu atât mai complicat să urmăreşti aceste ingerinţe. Plus, nu-şi permite nimeni pauşal să condamne campaniile electorale că este posibil să fi intervenit X şi Y. Trebuie verificat, trebuie văzut şi pe urmă, sigur, trebuie luate măsurile care se impun", a subliniat preşedintele.

El a precizat că şeful statului şi CSAT nu au nicio atribuţie în procesul electoral propriu-zis.

"Eu am reacţionat în momentul în care de la servicii am primit semnale că există o ingerinţă străină. Deci, atenţie, CSAT a fost convocat pe ingerinţă străină, nu pe felul cum a mers campania. Aia nu-i treaba CSAT-ului. Însă, CSAT trebuia să primească nişte documente, trebuiau terminate nişte investigaţii înainte să vadă CSAT-ul ce se întâmplă de fapt şi asta a durat cât a durat - patru zile. După care CSAT a făcut o comunicare, care a fost publică, că au existat ingerinţe, că au fost atacuri cibernetice, că o reţea socială a avut un comportament nelegal şi a favorizat net pe unul dintre candidaţi. Aceste lucruri au fost comunicate", a afirmat şeful statului.

Klaus Iohannis a mai declarat că, probabil, în spaţiul public încă există o anumită reticenţă faţă de ce comunică serviciile sau CSAT.

"La puţină vreme după aceea, un grup mare de organizaţii neguvernamentale a cerut desecretizarea acestor documente, iar cei care au emis aceste documente au fost de acord, s-au pornit acţiunile destul de complexe de desecretizare şi ele au fost făcute publice. După care a apărut o analiză mai aprofundată şi la CCR, cu rezultatul pe care îl ştim, cu anularea întregii proceduri de alegerea preşedintelui României. Asta a fost evoluţia", a menţionat preşedintele Iohannis.

El a punctat că CSAT-ului îi este interzis să comunice concluzii şi documente către alte entităţi decât cele specificate în legea proprie, iar CCR nu este între instituţiile care primesc din oficiu comunicări cu documente secrete.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News