Iohannis: România susține crearea unei Uniuni Energetice. Ce înseamnă, cine îl susține și ce zicea Băsescu despre proiect

Proiectul Uniunii Europene are o importantă dimensiune strategică. Principalul obiectiv al unei alianțe paneuropeane în domeniul energiei este reducerea dependenței de gazul rus. Avocații proiectului spun că o Uniune Energetică înseamnă o mai mare putere de negociere în fața Gazprom și șanse în plus pentru combaterea schimbărilor climatice. Oponenții proiectului, precum premierul maghiar Viktor Orban, spun că nu acceptă transferul de suveranitate pe care l-ar presupune acest proiect, pentru că ar urma ca litigiile să nu mai fie judecate de instanțe interne.

Francois Hollande cere o Uniune Energetică

La Bruxelles, propunerea pentru o Uniune Energetică este numită "cel mai important proiect energetic de la Comunitatea Economică pentru Cărbune și Oțel" din 1951, considerată piatra de temelie a Uniunii Europene așa cum o cunoaștem astăzi. 

În Uniunea Europeană, energia este gestionată la nivel național, nu de la Bruxelles. Fiecare țară are propria strategie energetică, iar această realitate ar putea fi cea mai mare provocare a proiectului Uniunii Energetice. 

Iohannis: România vrea o Uniune a Energiei

România, prin vocea președintelui Iohannis, intră în rândul statelor care exprimă poziții favorabile față de crearea unei Uniuni Energetice. Printre cei mai fervenți susținători ai proiectului se numără Polonia și Franța.

"România susține crearea unei uniuni a energiei bazate pe cele cinci dimensiuni propuse de Comisia Europeană — securitate energetică, piață internă a energiei, eficiență energetică, protecția mediului, precum și cercetarea, inovarea și competitivitatea în domeniu. În evaluarea noastră, crearea Uniunii Energiei va duce avantaje importante pentru statele membre. Prioritățile care trebuie avute în vedere sunt crearea unei reale piețe interne în domeniul energiei, valorificarea mai eficientă a resurselor energetice indigene, diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu energie, dezvoltarea infrastructurii care să permită o mai bună conectare între statele membre ale Uniunii", a precizat Klaus Iohannis, joi, înainte de plecarea la Consiliul European, potrivit Agerpres.

Ce spunea Băsescu despre proiect

Deși nu s-a exprimat pe fond - beneficii, dezavantaje, provocări -, fostul președinte Băsescu a părut că nu agreează ideea unei Uniuni Energetice.

Demersul lui Tusk din 2014 a fost criticat surprinzător de vehement de fostul președinte Traian Băsescu. Liderul de la București i-a reproșat polonezului că nu a susținut proiectul gazoductului Nabucco, care servea interesele României. Băsescu a mai sugerat că România, spre deosebire de Polonia (dependentă în măsură de 60% de Gazprom), are, în virutea dependenței sale foarte reduse de Rusia, puterea de a condiționa orice înțelegere care vizează piața energetică.

Băsescu pozează în strateg regional și critică Polonia

"Tusk a spus zilele trecute: trebuie să facem piaţa unică energetică. Pentru mine este o glumă ce spune domnul Tusk. Atâta timp cât tu, Tusk, când s-a modificat traseul Nabucco, care ar fi rezolvat şi problema de astăzi a Bulgariei, şi problema Ungariei, şi problema Austriei, şi problema Ucrainei, prin ramificaţie către Ucraina, dar chiar şi a Poloniei, tu stai tăcut şi astăzi vii să-mi lansezi proiectul pieţei unice energetice, când eu nu sunt dependent de Federaţia Rusă decât într-o măsură în care îmi pot substitui resursa - trec în termocentrală la consumul pe păcură şi nu mai dau gaze la termocentrală?", a declara Băsescu într-un interviu. (sursa)

Părerea experților

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, în prezent președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene de Reglementare în Energie și consultant în cadrul Deloitte, despre Uniunea Energetică (sursa- Capital):

"Dacă piața funcțională de energie se realizează, o problemă de tipul aprovizionării cu gaz la București sau Sofia va avea consecințe la Berlin, Paris sau Londra. Cu alte cuvinte, toate țările UE vor fi, practic, obligate de circumstanțe să acționeze unitar și coordonat în domeniul energetic. Pentru a crea această piață este nevoie de minim trei lucuri. În primul rând, este vorba de creșterea gradului de interconectare între statele membre UE, obiectiv ce poate fi încurajat de la nivel comunitar prin acordarea unui sprijin financiar mai consistent și mai direcționat. Un al doilea lucru vizează nevoia creării unui reglementator unic energetic European, care să înlocuiască, parțial sau total, cele 28 de autorități naționale ce reglementează, cel mai adesea, diferit. Un al treilea lucru vizează un sistem unic european de definire a consumatorilor vulnerabili și de protecție a lor.

Acest al treilea aspect este tot atât de important ca primele două. O piață funcțională va însemna și o apropiere a prețurilor la energie, care nu se va realiza concomitent cu o apropiere a veniturilor, iar orice proiect politic de anvergură nu se poate realiza fără sprijin popular absolut necesar, mai ales într-o Uniune fundamentată pe principiul solidarității. Anul 2015 va arăta dacă, la 60 de ani de la Conferința de la Messina, în care s-a încercat fără succes crearea Comunității Energetice Europene, Europa își dorește cu adevărat să facă lucrurile altfel".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News