EXCLUSIV  Ionuț Vulpescu: Strada Bauxitei, Crapului, Undiței, REALITATE NĂUCITOARE. SCHIMBARE cu efort minim

”Realitate năucitoare”

"Am sărbătorit pe 27 martie 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu patria mamă doar printr-o ședință solemnă a Parlamentului, asta în lipsa unor proiecte concrete, finanțate din cele 150 de milioane de lei puse la dispoziția Ministerului Culturii și Identității Naționale pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri. Prilej cu care am fost martorii unei adevărate licitații, în care unii și-au declarat mai tare ca ceilalți iubirea față de Basarabia și dorința de a reîntregi neamul românesc. Dincolo de aceste declarații, realitatea este una năucitoare, iar asupra ei am atras atenția atât din poziția de ministru al culturii, cât și recent, printr-o declarație politică. Ne aflăm în anul Centenarului Marii Uniri, an în care ar trebui să onorăm memoria celor ce au contribuit la realizarea idealului naţional. Şi totuşi, pe mulţi dintre cei care în urmă cu un secol au îndeplinit cu succes cel mai important obiectiv naţional, pare că i-am uitat.

Ce este acela un document?

Dacă marile proiecte de aniversare se lasă încă aşteptate, ceva se poate face cu un efort minim şi costuri insignifiante: schimbarea denumirii unor străzi, pentru a reflecta importanţa acestui an şi, mai ales, pentru a cinsti memoria unor personalităţi. În locul lor cinstim, spre exemplu, industria. Probabil că ponderea în PIB de aproximativ 23% este motivul pentru care i se aduce un omagiu şi la nivelul denumirii străzilor: Acetilenei, Bauxitei, Cimentului, Azotului, Betonierei, Ţiglelor, Ecluzei, Vagonului, Intrarea Ciucului. Pasionaţii de pescuit sunt şi ei fericiţi, pentru că ar putea locui pe Undiţei, Plutei, Crapului sau Bibanului, în timp ce locuitorii de pe strada Digului din Sectorul 5, lângă Intrarea Cosașului, sunt feriți de inundații. O parcurgere a listei cu denumirile străzilor din Bucureşti te face să te gândeşti că poate cei care le-au ales n-au trecut niciodată pe Muzelor. Iar altele, cum ar fi Intrarea Hârtopului, că poate sunt fani ai umorului negru. Toate acestea se pot îmbunătăţi, iar martori ne-ar putea fi locuitorii de pe Perfecţionării, colţ cu Mânzului, paralelă cu Documentului.

Bauxita l-a învins pe Halippa!

Am menționat la începutul acestui articol ziua de 27 martie, asta deoarece printre Bauxită, Crapi şi Bibani, nu s-a găsit o stradă care să poarte numele lui Pantelimon Halippa, preşedintele Sfatului Ţării care a votat Unirea cu Țara în 1918, unul dintre cei mai importanţi militanţi pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia. Nici Iosif Jumanca și Ion Flueraș (membri ai Marelui Sfat Naţional şi mai apoi ai Consiliului Dirigent al Transilvaniei, şi totodată cei care i-au convins pe saşii, şvabii şi maghiarii membri ai Partidului Social Democrat din Transilvania şi Banat să voteze în favoarea Unirii), Gheorghe Grigorovici (cel care în 1918 a anunţat, în Parlamentul de la Viena, că Bucovina nu mai recunoaşte Dubla Monarhie şi autoritatea Austriei asupra străvechii provincii româneşti), Constantin Titel Petrescu și Ion Clopoţel nu şi-au împrumutat numele unor străzi, asta deşi destinele lor sunt legate de momentul Marii Uniri şi de progresul României. Dar la ce altceva ne-am aştepta, când până şi Iuliu Hossu, cel care a citit maselor adunate la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918 proclamaţia de Unire a Transilvaniei cu ţara, a fost învins de azot şi acetilenă. În cazul său situația este mai dramatică, având în vedere că proprii săi urmași i-au lăsat moștenirea în paragină, casa în care s-a născut fiind astăzi un morman de moloz. Lui Samoilă Mârza, „fotograful Unirii", i s-au dedicat o expoziţie şi o piesă de teatru recent, la Teatrul Naţional din Bucureşti, însă edilii Capitalei nu l-au considerat suficient de important încât să îi dedice măcar o intrare, dacă nu o alee.

Lungă-i lista personalităților față de care trebuie să ne arătăm recunoștința...

Iar dacă vom reuşi să cinstim astfel memoria celor care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri, poate că nu ne vom opri aici şi vom continua şi cu alte personalităţi ale culturii şi spiritului românesc, care, de asemenea, nu se regăsesc în nomenclatorul străzilor din Bucureşti, sau ale altor oraşe, cum ar fi Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Radu Gorun, Ilie Moscovici, Vlad Georgescu, Mihai Korne, Noel Bernard sau Cicerone Ioniţoiu.

[citeste si]

Reiau astfel apelul pe care l-am făcut tuturor edililor din România, ca în Anul Centenarului să identifice acele străzi care ar trebui redenumite şi să readucă astfel în atenţia publică personalităţi pe care nicicând n-ar trebui să le uităm. Momentan, lista conţine câteva nume, însă ea rămâne deschisă. Dacă în Anul Centenarului Marii Uniri nu vom realiza acest lucru, atunci când?", a transmis senatorul PSD Ionuț Vulpescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News