„Noi tolerăm un devotat al comunismului în funcția de procuror-general al României”, susține, într-un mesaj publicat pe Facebook, Ionuț Cristache.
„Lumea tratează în termenii legalității problematica lui Lazăr. Inclusiv el, ca un procuror comunist ce e! Problema la mine nu e de legalitate, ci faptul că la 30 de ani de la Revoluție, în cea mai înaltă funcție a procuraturii dintr-o țară membră UE, am pus un ins care a excelat în timpul comunismului, în timpuri în care procuratura era nici mai mult, nici mai puțin organ de represiune, o extensie a Securității. Atât am putut noi ca țară, să punem un ins care singur a spus că "tot timpul" a avut numai "f. bine" la evaluări, un ins care și-a înțeles misiunea, a excelat în Socialism, a făcut carieră acolo, într-atât de performant a fost încât a ajuns Șef al Comisiei de Liberări din iadul de la AIUD! Ăștia suntem, doamnelor și domnilor! Ăștia suntem!
Noi tolerăm un devotat al comunismului în funcția de procuror-general al României, tinerii din ziua de azi și l-au făcut erou și și l-au pus pe steaguri pe adjunctul Anei Pauker care în weekend a jignit memoria tuturor deținuților politici din țara asta, spunând că a fost "arestat" în biroul Anei Pauker cât a tradus niște acte!
Mie mi se ridică părul pe mână când verbalizez și când scriu asta și mi se pune un nod în gât! Este ireal ce trăim!”, a scris Ionuț Cristache pe contul său de Facebook.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, precizează, într-un comunicat de presă transmis luni, că în perioada 1985-1986 a activat ca procuror criminalist la Procuratura Alba Iulia, calitate în care a îndeplinit periodic şi atribuţii privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situaţia tuturor condamnaţilor ce îndeplineau fracţia de pedeapsă pentru liberare condiţionată.
„Contrar afirmaţiilor lansate de unele instituţii de presă, rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnaţi, acesta fiind exclusiv atributul instanţei de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59-60 din Codul penal din 1969: îndeplinirea unei fracţii minime obligatorii din pedeapsa ce se executa şi inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinară”, arată Lazăr.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News