Scenariul care răstoarnă politica: Băsescu și Tăriceanu refac Alianța D.A.

Iată editorialul scris de Angelin Ioan:

Băsescu, Tăriceanu, Oprea mor separat sau supraviețuiesc împreună guvernului Cioloș

Schimbarea guvernului Ponta cu Guvernul Cioloș amenință cu dispariție partidele mici - Mișcarea Populară, ALDE, UNPR și pe liderii acestor partide.  Conduse de politicieni experimentați și legați între ei prin fire văzute și nevăzute aceste partide pot muri politic separat sau pot trăi împreună într-o formulă care să-i salveze de eșecuri individuale în alegerile din 2016 și să le ofere un nou rol politic în România guvernului Cioloș.

Se schimbă linia majoră de conflict politic

Apariția guvernul Cioloș a schimbat centrul de greutate al politicii și a redus utilitatea celor 3 partide mici: PMP, ALDE, UNPR. Valul de proteste post-Colectiv a schimbat paradigma de dezbatere publică, despre viitor: o dată cu schimbarea lui Victor Ponta, „regimul Traian Băsescu” a fost împins și mai în spate ca relevanță publică. În acest fel, „axa Ponta-Băsescu”, o  linie majoră de conflict public  care a captat atenția electoratului în ultimii 3 ani – cu beneficii majore pentru combatanți - s-a diluat spre irelevanță.

Motive de nemulțumire pentru alegătorul de dreapta

Până la schimbarea guvernului Ponta, „regimul Traian Băsescu” constituia încă o axa de dezbatere publică, din care se mai puteau stoarce procente electorale.  Aceste procente erau preponderent din bazinul electoral vast de centru-dreapta și erau produse fie de nemulțumirea și demobilizarea publicului că PNL și Klaus Iohannis nu satisfăceau așteptarea din alegerile prezidențiale; fie erau încă animate de nemulțumirea radicală a unui segment de public față Traian Băsescu și față de alianța PNL-ului cu PDL-ul. În această plajă, jucau PMP și ALDE și de aici se așteptau să mai obțină voturi (de altfel, Victor Ponta a și alimentat conflictul cu Traian Băsescu și pentru a-i marginaliza pe liderii PNL și pe Klaus Iohannis).

UNPR era produsul unui conjuncturi politice care oferea lui Gabriel Oprea relevanța publică, prin platforma guvernamentală și astfel, speranța unui electorat propriu ce ar fi putut fi mobilizat din votanții urban mic, mai sărac și dezamăgit de partide, inclusiv  de PSD. Și pentru ALDE și pentru UNPR, guvernul Ponta asigura mai ales, resurse guvernamentale pentru aparatele de partid.

Guvernul Cioloș- omogenizarea electoratului

Guvernului Ciolos este o formula politică care compensează eșecurile PNL, care oferă satisfacție și omogenizează electoratul de centru-dreapta. Dacian Cioloș creează nu doar riscul disponibilizării unor lideri liberali fără tracțiune electorală, ci împinge în afara scenei o întreagă linie de politicieni care au dominat politica ultimilor 10 ani și care prin dispariția lui Victor Ponta, rămân fără perspectivă și job.

Pot colabora Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu și Gabriel Oprea?

Pot, nu doar pentru că au legături comune; și nu, nu este vorba doar despre asemănarea discursului „antiJustiție” al lui Tăriceanu și Băsescu, ci este vorba despre legături împărtășite, rupte și reînodate de-alungul ultimilor 10 de politică.

Mai important însă, este vorba despre supraviețuire politică. Traian Băsescu nu are în jurul său niciun lider cu experiență care să amplifice politic, tirul său discursiv. Singur, Traian Băsescu este un om orchestră fără suficientă forță. Călin Popescu Tăriceanu poate amplifica discursul de guvernare al PMP pe teme de sănătate sau economie, temele majore ale agendei publice.  În această combinație, UNPR ar veni cu ceea ce a avut mereu: câțiva politicieni care deși nu au potențial electoral, știu cum funcționează politica și au experiență de partid.

Ce pierde și ce câștigă ALDE

În ce măsură Călin Popescu Tăriceanu poate conviețui electoral cu Traian Băsescu? Evident că șeful ALDE pierde electoratul radical antiBăsescu, dar împreună pot câștiga un bazin mai solid: un segment conservator, care privește cu teamă și ostilitate la pericolele externe care amenință și România, gen terorism, imigranți, musulmani, birocrație europeană rece și disfuncțională.

Este un segment de adulți, mai în vârstă, care „le-au văzut pe toate” în materie de politică, așa că au abandonat clișeele radical critice față de „vechii politicieni”; în același timp, sunt oameni dispuși să aibă o opțiune politică proprie, ca manifestare a unui statut social; acest public nu este sărac sau inactiv economic dar se simte marginal în raport cu curentul de schimbare produs de tineri, amplificat de mediile de comunicare și care acum, ia pe sus societatea românească.

Este un electorat conservator mai aproape de sensul real al termenului, decât de conotația de inadecvare și periferie socială pe care o avea până acum termenul de conservator. Acest segment public are o raportare rece la guvernul Cioloș și la valul de schimbare care a agitat străzile marilor centre urbane și așteaptă politicieni cu experiență care să știe să dea soluții concrete în sănătate sau economie.

Singurul lucru de care au nevoie de Băsescu,Tăriceanu și Oprea este ca cineva cu suficientă autoritate și independență financiară să-i pună la un loc și să-i facă să înțeleagă că timpul lor, așa cum a curs până acum se apropie de sfârșit dacă nu se adaptează. Victor Ponta ar avea și el beneficii indirecte din această asociere.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News