Decizia se aplică de la 1 ianuarie.
Irakul va interzice retragerile de numerar, precum și tranzacțiile în dolari americani, această măsură făcând parte dintr-un efort amplu de ”de-dolarizare” a economiei.
Irakul va interzice retragerile de numerar și tranzacțiile în dolari americani începând cu 1 ianuarie 2024, acesta fiind cel mai recent demers pentru a limita utilizarea abuzivă a rezervelor sale de valută forte în infracțiuni financiare și eludarea sancțiunilor americane împotriva iranului, relatează Reuters, citându-l pe Mazen Ahmed, un oficial de top al Băncii Centrale irakiene.
Potrivit sursei menționate, măsura are ca scop eradicarea utilizării ilicite a aproximativ 50% din cele 10 miliarde de dolari pe are Irakul le importă în numerar de la Rezerva Federală din New York, în fiecare an.
Este, de asemenea, parte a unui efort mai amplu de ”de-dolarizare” a economiei, în care dolarul a fost preferat de populația obosită de războaie, în urma crizei din 2003, când a avut loc invazia americană.
Astfel, persoanele care depun dolari în bănci înainte de finalul anului 2023 pot continua să retragă valută în 2024, însă dolarii depozitați după 1 ianuarie 2024 pot fi retrași doar în moneda locală, la un rată de schim de 1.320, spune Ahmed.
Cursul de schimb al dinarului irakian pe piața paralelă a fost de 1.560, joi, cu aproximativ 15% sub cursul oficial.
”Vreți să transferați? Tranferați. Vreți card bancar în dolari? Poftiți, puteți folosi cardul în Irak, la cursul oficial, iar dacă vreți să retrageți numerar, puteți să o faceți la rata oficială în dinari. Dar să nu îmi mai vorbiți despre dolari în numerar”, a declarat Ahmed.
Altfel, Banca Centrală a precizat că interdicția de a folosi dolarii în numerar, precum și retragerile de numerar în dolari se va aplica doar conturilor care primesc transferuri din străinătate.
Irakul a înființat deja o platformă pentru reglementarea transferurilor care reprezintă cea mai mare parte a cererii sale de dolari și care obișnuiau să fie un ”focar” de chitanțe flase și tranzacții frauduloase care ”sifonau” dolari către Iran și Siria, ambele țări aflțndu-se sub sancțiuni americane.
Creat de comun acord cu autoritățile din SUA, unde sunt deținute rezervele de 120 de miliarde de dolari ale Irakului, provenite din vânzările de petrol, sistemul era aproape etans, furnizând dolari la cursul oficial celor implicați în comerțul legitim, cum ar fi importurile de alimente și bunuri de consum, a mai spus Ahmed.
Însă retragerile de numerar au continuat să fie folosite în alte scopuri, inclusiv de către potențialii călători care au găsit astfel modalități de a ”se juca cu sistemul”; motiv pentru care autoritățile s-au văzut nevoite să recurgă la aceste măsuri.
Citește și: România și Irak finalizează acorduri. Planurile vizate: economic, cultural, securitate și educație
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu
de Roxana Neagu